300.000 de straini i-ar putea inlocui pe romani la munca

Locul de munca lasat  gol de romanul care a plecat sa-si gaseasca implinirea profesionala in alte tari ar putea fi ocupat in viitorul apropiat de muncitori din China, Bangladesh, Republica Moldova, Ucraina sau Vietnam. Desi, deocamdata, numarul muncitorilor straini de pe piata locala este destul de mic - putin peste 65.000 pe termen mediu, 200.000 - 300.000 de imigranti ar putea ocupa posturile lasate neacoperite de catre autohtoni.

"Peste 5 ani este posibil sa existe o oarecare influenta a strainilor pe piata fortei de munca din Romania, pentru ca tendinta angajatorilor este de a aduce personal din afara. Este probabil sa vina 200.000 - 300.000 de straini, dar acestia vor fi dispersati pe tot cuprinsul tarii si in domeniile neocupate", apreciaza analistul economic Eugen Radulescu. Deja, in Capitala, muncitorii chinezi sau moldoveni au inceput sa fie din ce in ce mai vizibili in sectorul constructiilor.

"Unul dintre partenerii mei de afaceri detine o companie care aduce muncitori pentru constructii si din discutiile cu el, am inteles ca asiaticii sunt foarte disciplinati, se inteleg si colaboreaza foarte bine cu romanii", declara Adrian Niculescu, corporate real estate si business development manager al grupului de firme Euroest care activeaza in domeniul imobiliar.

Asadar, forta de munca straina incepe sa-si faca loc printre conationali. O situatie fireasca, in conditiile liberei circulatii inter-tari. Astfel, daca romanii aleg sa mearga la munca in Spania sau Italia, pe salarii mai mici decat localnicii, dar mult mai mari decat in tara, acest lucru este valabil si pentru strainii care doresc sa lucreze in Romania.

Un roman care pleaca sa munceasca in agricultura in Spania poate castiga intre 650 si 1.200 de euro, potrivit Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, in timp ce in tara poate lua de cinci ori mai putin (circa 240 de euro). La fel, in Romania, salariul mediu net in industria confectiilor este undeva la 300 de euro, de cel putin cinci ori mai mult decat in Bangladesh.

"Ne confruntam cu o noutate fireasca, prin care au trecut si alte tari. Pe termen mediu, strainii de pe piata autohtona a fortei de munca contribuie la cresterea salariilor, pentru ca acopera deficitul de personal existent", spune Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata (GEA). In Marea Britanie, de exemplu, valul tarilor care au aderat in Uniunea Europeana in 2004 a adus peste 650.000 de imigranti pe piata, de peste 20 de ori mai mult decat estimarile initiale. In continuare, 20% dintre firmele britanice isi propun sa angajeze muncitori straini pentru a face fata deficitului de personal, arata un studiu recent al Manpower.

Angajatorii din Marea Britanie au nevoie de personal calificat, in special de asistente medicale, doctori, bucatari si muncitori necalificati. Majoritatea specialistilor straini recrutati de companiile britanice sunt polonezi, indieni, letoni, australieni si lituanieni. Deocamdata insa, numarul strainilor de pe piata romaneasca a fortei de munca este extrem de redus. Anul trecut, au fost eliberate aproximativ 5.500 de autorizatii de munca, chiar daca Guvernul a aprobat eliberarea a 12.000. "Cei mai multi straini lucreaza in constructii, productie, servicii, comert, sportiv, bancar si jocuri de noroc", spune Mihaela Martescu, purtator de cuvant al Oficiului Roman pentru Imigrari (ORI).

La sfarsitul lui 2007 aveau resedinta permanenta in Romania un numar de 6.454 cetateni straini si resedinta temporara 43.786 cetateni straini. La finele lunii martie, in baza de date a ORI erau inregistrati un numar de 65.224 de cetateni straini cu drept de sedere, in timp ce in perioada similara a anului trecut erau inregistrati 52.161 de cetateni straini. Statele din care provin cei mai multi straini care au obtinut permis de munca in Romania sunt Turcia, China si Republica Moldova. In acest an, ORI  a fost autorizat sa elibereze 10.000 de permise noi de munca pentru cetatenii straini care vor sa lucreze aici.

Tot cu ochii afara

Piata autohtona de forta de munca se confrunta cu o situatie destul de dificila: pe de o parte, deja peste doua milioane de romani lucreaza in strainatate, iar, pe de alta parte, multi dintre studenti si liceeni se gandesc sa paraseasca tara la finalizarea studiilor. "Daca ii intrebi pe studentii care ies de pe bancile facultatilor sau pe liceenii care nu vor sa studieze mai mult unde se vad lucrand peste cinci ani, mai mult de 60% iti vor spune denumirea unei tari straine", spune Adrian Niculescu, de la Euroest.

Deja cei 4,7 de milioane de angajati din Romania nu mai sunt suficienti pentru acoperirea necesarului de personal de pe piata fortei de munca. Potrivit ministrului muncii Paul Pacuraru, deficitul de personal din Romania ar fi de 100.000 de angajati, printre cele mai afectate domenii fiind constructiile, HORECA si confectiile.

In repetate randuri, Pacuraru a atras atentia ca problema deficitului ar putea fi rezolvata prin introducerea in munca a persoanelor din zona rurala, precum si prin repatrierea persoanelor care lucreaza in strainatate.
"Populatia din zona rurala nu reprezinta o solutie pentru acoperirea deficitului de personal, pentru ca multi dintre locuitorii de acolo traiesc datorita banilor pe care ii trimit romanii care lucreaza in strainatate", afirma analistul economic Eugen Radulescu, fost presedinte al CEC si Raiffeisen Bank.

In contextul in care deficitul de personal din Romania nu poate fi suplinit nici de populatia din zona rurala si nici de proaspetii absolventi, alternativa aducerii de forta de munca din strainatatea pare sa fie cea mai la indemana pentru angajatori."Cu siguranta ca aducerea strainilor reprezinta in acest moment o solutie viabila pentru acoperirea deficitului. Data fiind rata mare de emigrare a romanilor in tarile vestice, este clar ca acest deficit nu poate fi acoperit in alt fel pe termen scurt si mediu", afirma Mihai Manole, executive manager la firma de recrutare Perform HR.

Declinului economic pe care il traverseaza Spania ar putea avea efecte benefice asupra pietei locale, determinandu-i pe romanii care muncesc acolo, majoritatea in constructii, sa revina in tara. Astfel, piata locala a fortei de munca ar putea benefica de o infuzie de capital uman in urmatorii ani, atat din partea repatriatilor, cat si a strainilor. "Date fiind problemele pietei imobiliare din Spania, foarte multe dezvoltari de acolo sunt in stand-by si muncitorii romani au doua solutii: fie sa-si gaseasca contracte in alte tari, fie sa se intoarca in Romania unde insa vor primi jumatate din salariul din Spania. Bine, si viata in Romania este mai ieftina", spune Adrian Niculescu, de la Euroest. 

Compania de constructii Baumeister, detinuta de omul de afaceri Dan Grigore Adamescu, se afla in negocieri pentru angajarea de muncitori romani care lucreaza in strainatate. Muncitorii vor lucra la doua proiecte rezidentiale dezvoltate in Constanta, cu o valoare cumulata de aproximativ 10 milioane de euro. Venirea strainilor, dar si a romanilor va rezolva o parte din probleme, dar ar putea crea altele. Astfel, economia locala ar putea avea de suferit din cauza faptului ca nu ar mai fi alimentata cu banii trimisi in tara de muncitorii romani din strainatate, iar iesirile de capital ar putea creste in conditiile in care strainii, la randul lor, vor trimite bani acasa.

Strainii sunt mai ieftini?

Aducerea de muncitori straini pe piata locala a fortei de munca ii obliga pe angajatori sa scoata destul de multi bani din buzunar. Companiile care vor sa aduca straini trebuie sa plateasca transportul, relocarea, obtinerea permiselor de munca, cazarea si, evident, salariul.

"Daca inmultim salariul platit de cateva sute de euro, plus transport, cazare, masa si asigurari cu o perioada de timp de minimum trei ani, pentru ca nu poti face un contract pe cateva luni, investitia e considerabila", declara recent Romeo Pomponiu, directorul general al Steilmann Bukarest, companie care a anuntat ca va angaja 600 de muncitori din Bangladesh. Analistii spun insa ca aceste costuri sunt anulate de productivitate, angajatii straini fiind mai seriosi decat localnicii, dar si de salariile mai mici pe care le primesc acestia.

"Acum vreo doi ani am fost la un service auto din zona Ploiestiului. Proprietarul service-ului lucra la o masina, dar pentru ca piesa de care avea nevoie pentru a repara vehiculul nu era potrivita, a decis sa inceapa sa lucreze la alta masina. Proprietarul mi-a spus ca nu isi permite sa piarda bani asteptand doua ore pana ce ii venea piesa, ci ca prefera sa lucreze la alta masina. De notat este faptul ca cei mai multi muncitori din service erau moldoveni", explica Radulescu productivitatea muncitorilor straini. Imigrantii implica si riscuri pe care angajatorii trebuie sa si le asume.

Un strain poate necesita o instruire dedicata si  mult mai indelungata decat un roman, la care se adauga probleme legate de adaptabilitate la stilul si conditiile de viata din Romania. Totodata, in tarile cu experienta in importul de forta de munca ieftina au fost nenumarate discutii privind impactul economic al imigrantilor. Una dintre ingrijorari a fost faptul ca aducerea strainilor, pe salarii mai mici decat cele ale localnicilor, poate avea influente asupra salariului muncitorilor autohtoni.

"Salariile vor creste in continuare, dar nu aceasta e problema, ci faptul ca nu exista o corelare intre cresterea salariilor si avansul productivitatii", mentioneaza analistul economic Eugen Radulescu. Din 2005 si pana in prezent, salariul mediu net din Romania a crescut cu 41%, de la aproape 738 de lei/luna in 2005 la 1.043 de lei lunar in 2007.

O solutie pe termen scurt si mediu

Strainii pot reprezenta o solutie pentru piata locala de forta de munca doar pe termen scurt si mediu, in domenii descoperite, cum ar fi constructiile sau textilele. "Pana la un nivel de stabilizare a pietei, este normal ca muncitorii romani sa caute oportunitati de castiguri din munca in alte tari, iar alti straini in tara noastra. Mai important este insa ca acest proces sa fie realizat in baza unei strategii, astfel incat pe termen lung sa nu aiba efecte negative in plan social. Cu alte cuvinte, accesul muncitorilor straini trebuie sa fie reglat prin criterii bine stabilite", afirma Liviu Constantinescu, HR manager, Fresenius NephroCare Romania, companie de servicii medicale.

Si in constructii muncitorii straini sunt o alternativa pe termen scurt si mediu, in conditiile in care dezvoltatorii imobiliari nu reusesc sa finalizeze proiectele rezi-dentiale. "De exemplu, pe termen scurt, aducerea muncitorilor straini pare singura solutie pentru dezvoltatorii de proiecte rezidentiale care deja sunt in intarziere cu livrarile de apartamente, platesc penalitati si nu au cum altfel sa finalizeze fazele programate", spune Adrian Niculescu, de la Euroest. 

Cine a adus straini pana acum


Unul dintre angajatorii care spera sa-si acopere deficitul de personal prin aducerea de muncitori straini este Steilmann. Compania are 3.300 de angajati pe piata locala, dar pentru a acoperi lipsa oamenilor din domeniu va angaja 600 de muncitori din Bangladesh. La randul sau, firma de confectii Wear Company din Bacau lucreaza deja de aproape doi ani cu muncitori chinezi, iar in februarie anul acesta a anuntat completarea schemei de personal cu 190 de angajati din Bangladesh. In afara de China si Bangladesh, compania cauta mana de lucru si in Coreea sau Vietnam.

China este si tinta principala a reprezentantilor santierului naval Daewoo din Mangalia si cei ai Santierului Naval Constanta care au in plan angajarea a circa 300 de cetateni din tari asiatice, din care 250 de chinezi.
Si la fabrica findandezilor de la Nokia din Jucu lucreaza, alaturi de romani, muncitori indieni, americani si finlandezi. De asemenea, la Autostrada Transilvania, pe care o construieste compania americana Bechtel, lucreaza 282 de straini (9% din totalul angajatilor) de cele mai diverse nationalitati: americana, britanica, australiana, croata, turca, indiana, egipteana si nepaleza.

Pe urmele Poloniei?

Dupa aderarea Poloniei la Uniunea Europeana in 2004 si pana in prezent peste doua milioane de polonezi au luat cu asalt pietele de forta de munca din Anglia, Irlanda si Scandinavia. Acest lucru a adus beneficii economice tarilor in care polonezii au plecat sa munceasca, dar si economiei locale, prin  remiterile de valuta. Totusi, plecarile in strainatate ale localnicilor au dus la aparitia unui deficit important de forta de munca, doar in zona capitalei Varsovia fiind nevoie de 100.000 de persoane.

Necesitatea de personal manifestata de angajatori a facut ca autoritatile poloneze sa lanseze o adevarata campanie pentru repatrierea muncitorilor. De exemplu, in presa din Marea Britanie au aparut anunturi bilingve (in engleza si poloneza) de angajare. Chiar daca o parte din polonezi s-au intors, companiile locale s-au orientat si spre aducerea de muncitori straini din tari precum China sau Bangladesh. La sfarsitul lunii mai, guvernul din Bangladesh a selectat peste 1.150 de persoane pentru a le trimite pe piata poloneza.

"Pana acum, 1.156 de muncitori calificati au fost preselectati pentru a munci in Polonia", declara consilierul pe afaceri externe Iftekar Ahmed Chowdhury, in publicatia Independent Bangladesh. Ca si in Romania, sectorul constructiilor din Polonia este cel mai afectat de lipsa personalului. Importul de muncitori asiatici in constructii ar putea creste in perioada urmatoare in contextul in care Polonia, alaturi de Ucraina, trebuie sa pregateasca mai multe stadioane pentru gazduirea Campionatului European de Fotbal din 2012.

Autor: Liviu Florea, ZF

Ultimele articole

»
»
»