Capitala are 1.500 de someri cu studii superioare

In Bucuresti se inregistreaza cea mai scazuta rata a somajului din tara, de 1,8%. Numarul somerilor cu studii superioare reprezenta 8% din totalul somerilor din Bucuresti, adica aproximativ 1.500 de persoane fara un loc de munca erau oficial in somaj, potrivit datelor ANOFM de la sfarsitul lunii iunie.

In aceeasi perioada, rata somajului din Bucuresti era de 1,8%, iar numarul somerilor inregistrati ajunsese la 18.217. Capitala se situeaza pe primul loc in topul oraselor in functie de rata somajului, fiind urmata de judetul Dolj, unde 18.223 de oameni erau in somaj la sfarsitul lui iunie.

In functie de nivelul de pregatire, aproape doua treimi din somerii din Bucuresti, respectiv aproape 12.000 de persoane, au absolvit ciclul primar sau gimnazial de invatamant, peste 4.800 de someri au diploma de bacalaureat si 1.491 au absolvit o forma de invatamant universitar.

"In ceea ce priveste somajul si rata somajului cred ca suntem intr-un trend bun in Europa in momentul de fata, nu ne aflam la coada clasamentului in niciun caz. Asa cum releva si statisticile noastre, avem o scadere continua a numarului de someri si a ratei procentuale referitoare la somaj", spune Ionel Muscalu, presedintele Agentiei Nationale de Ocupare a Fortei de Munca (ANOFM).

Astfel, la finele lunii decembrie 2004 numarul somerilor inregistrati la nivel de tara de ANOFM era de peste 557.000 de persoane, iar la finele lunii iunie 2008 acesta era de 337.000, cu aproximativ 220.000 de persoane mai putin. Pe de alta parte, rata somajului inregistrata a scazut in perioada decembrie 2004 - iunie 2008 de la 6,3%, la 3,8%, cu 2,6 puncte procentuale.

In prezent, pe plan local, cel mai mare deficit de personal se inregistreaza in domeniul constructiilor, unde aproximativ 30 - 35% din totalul locurilor de munca erau neocupate, pe urmatoarele locuri situandu-se serviciile, turismul, comertul sau industria confectiilor. Angajatorii sunt de parere ca somerii care se afla in prezent pe piata muncii ar putea gasi locuri de munca foarte usor, insa le lipseste o atitudine constructiva.

Daca cu ani in urma acest procent era reprezentat in egala masura de tineri absolventi care nu aveau experienta necesara pentru cerintele angajatorilor si de cei a caror varsta inaintata era deja un obstacol in momentul angajarii, acum aceste criterii de selectie s-au mai schimbat.

"Intr-o piata a fortei de munca avida sa absoarba angajati performanti indiferent de varsta, experienta, atat timp cat au o atitudine proactiva si motivatia evidenta de a munci, cred ca cei 8% din statistica actuala sunt cei care, fie sunt prea indiferenti vizavi de gasirea unui job potrivit, fie supraevalueaza ceea ce pot oferi ca angajat si asteapta acea oferta potrivita calificarii lor", spune Alina Culcea, director de resurse umane al producatorului farmaceutic Actavis Romania.
 
Angajatorii au coborat standardele

Prin intrarea pe piata fortei de munca a celor 1.500 de someri cu studii superioare din Bucuresti nu va fi redusa criza de forta de munca cu care se confrunta companiile locale. "Mai mult, acest procent (8% - n.r.) ar putea exista intotdeauna indiferent de nivelul cererii pe piata fortelor de munca, atat timp cat companiile isi vor dori in primul rand angajati dornici sa munceasca indiferent de facultatea absolvita. In consecinta, nu de candidati ducem lipsa, ci de oameni potriviti pentru joburile disponibile in piata.

"Angajatorii au scazut deja standardele in procesul de selectie si aici ma refer la cerintele legate de experienta, fapt ce mareste cu mult sansele candidatilor de a-si gasi o pozitie in cadrul unei companii cu renume", crede Magda Ispas, training and development manager Xerox Romania, sucursala a celui mai mare furnizor de imprimante, copiatoare si servicii asociate la nivel mondial.

Cu toate acestea, problema apare in gasirea candidatilor cu potential si motivatie, a candidatilor care sa se integreze usor in cultura organizatiei respective si sa adere la valorile si misiunea acelui angajator. "Atata vreme cat exista in continuare candidati care nu isi 'gasesc locul', nu ma pot gandi decat la faptul ca acestia nu si-au gasit in real motivatia de care au nevoie pentru a se alatura unei echipe", mai spune Magda Ispas.

Cat priveste romanii care s-ar putea intoarce in tara pentru a ocupa locurile vacante, acestia nu sunt prea numerosi. In ultimele doua luni, nu mai mult de 100 de persoane s-au intors sa lucreze in tara in ultimele doua luni, in urma burselor locurilor de munca organizate in orasele din strainatate, dar si in urma dorintei acestora de a se intoarce in tara.

"Acum cateva saptamani am primit 10 cereri din partea unor romani care doreau sa se intoarca in tara si sa lucreze in judetele Mehedinti, Giurgiu si Teleorman. Tuturor le-am gasit locuri de munca intr-o saptamana", spune presedintele ANOFM. Potrivit lui Muscalu, chiar daca in prezent romanii pot gasi foarte usor un loc de munca in tara, mutarea propriu-zisa poate dura ceva mai mult datorita faptului ca majoritatea romanilor din strainatate trebuie, printre altele, sa-si ramburseze creditele facute acolo, inainte de a se intoarce. Din acest motiv, revenirea in tara nu poate fi atat de rapida.

"Nu trebuie sa privim aceasta intoarcere a romanilor in tara ca pe un fenomen in masa sau sa ne gandim ca toata lumea se va intoarce astazi. Trebuie sa ne gandim la realitati, iar realitatea este ca romanii care au plecat acolo si-au facut intr-un an sau doi o anumita stare materiala sau nu au avut timp inca. Cu toate acestea, starea materiala buna la care unii au reusit sa ajunga se bazeaza, din ce am vazut noi si din ce am discutat cu dumnealor, pe creditele pe care trebuie sa le ramburseze acolo", a mai explicat Muscalu.
 
Cursuri de formare profesionala de 13,6 mil. euro

- Bugetul ANOFM pentru cursurile de formare profesionala se ridica la 48,4 mil. lei (13,6 mil. euro) pe anul acesta.
- Rata de participare la cursuri a somerilor si a angajatilor, care sunt subventionati in proportie de 50% de catre angajator, a crescut cu aproximativ 13% fata de anul trecut.
- Numarul persoanelor cuprinse in cursuri de formare profesionala a crescut de la 28.000 in 2004 la 47.000 in 2007, iar anul acesta, numai in primul semestru, sunt aproape 23.000 de persoane care s-au inscris si care au terminat cursuri de formare profesionala.

Autor: Delia Oniga

Ultimele articole

»
»
»