Exclusiv online - Statul ar putea plati CAS de 600 milioane de euro pentru pensiile politistilor si ale militarilor, dupa aplicarea noii legi a pensiilor

Prin introducerea in baza de contributie a beneficiarilor de pensii speciale, Guvernul ar putea cheltui, potrivit unui calcul ZF, aproximativ 590 mil. euro cu plata contributiilor sociale ale politistilor si militarilor. Nivelul CAS este in prezent de 31,3%, din care 10,5% este contributia angajatului si 20,8% este contributia angajatorului.In prezent, politistii, militarii si angajatii serviciilor speciale (SRI, SPP, SIE) nu contribuie in timpul vietii active, pensia fiind platita de la bugetul de stat. Potrivit proiectului de lege, in cazul personalului din aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala, cei 5% care se plateau de la bugetul de stat se transfera in plata catre bugetul asigurarilor sociale si se adauga inca 5,5%.

Majorarea cu 5,5% a contributiei se va face prin cresterea soldei/salariului brut, astfel incat castigul net sa nu fie afectat. In consecinta, statul ar trebui sa contribuie cu 21,8%, ca angajator, si va mai plati inca un plus de 5,5% prin majorarea salariului brut al angajatilor. In total, statul va contribui la bugetul asigurarilor sociale cu 27,3%.


Astfel, doar in cazul angajatilor Ministerului de Interne, aplicand procentul de 27,3% la cheltuielile de personal (peste 6 mld. lei, potrivit bugetului pe 2010) , cheltuielile statului cu plata CAS vor fi in acest an de 1,64 mld. lei (390 mil. euro). In prezent, cheltuielile cu pensiile ale Ministerului de Interne sunt de 341 mil. euro. In ceea ce priveste Ministerul Apararii, cheltuielile cu plata CAS vor fi de 850 mil. lei (200 mil. euro). Cheltuielile anuale cu pensiile angajatilor Ministerului Apararii sunt de 480 mil. euro.


In cazul pensiilor magistratilor, pilotilor, parlamentarilor, demnitarilor si ale fostilor angajati ai Curtii de Conturi, o parte din suma obtinuta la pensie este suportata din sistemul public de pensii si o alta parte de la bugetul de stat. Potrivit unui calcul ZF, statul contribuie in fiecare luna cu aproximativ 10 milioane de euro pentru cele aproximativ de 8.000 de pensii din aceasta categorie, ceea ce inseamna cheltuieli anuale de 120 de milioane de euro.

Presupunand ca in cazul recalcularii, statul nu ar mai contribui la plata acestor pensii, de aici se vor putea face economii de maximum 120 de milioane de euro. In schimb, in cazul fostilor militari si politisti, este neclar cat ar putea economisi statul in urma recalcularii pensiilor. De altfel, de fiecare data cand apare sintagma "personal din aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala" in textul proiectului de lege, apar si exceptiile. Astfel, nu este clar in lege daca nivelul contributiei la asigurari sociale (CAS) de 31,3% va fi aplicat si pentru aceste categorii.

"Obligatiile stabilite prin prezenta lege se refera la plata contributiei de asigurari sociale, atat de angajator cat si de angajat. Conform cotelor actuale de contributii de asigurari sociale, angajatorul va plati 20.8%, aplicat fondului de salarii brute iar angajatul 10.5% aplicat salariului brut lunar, conform legii. In cazul personalului din aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala se transfera cei 5% ce se plateau la bugetul de stat catre bugetul asigurarilor sociale de stat si se adauga inca 5.5%. Majorarea cu 5.5% a contributiei, se realizeaza prin cresterea soldei/salariului brut astfel incat castigul net sa nu fie afectat", potrivit textului de lege.

"Economiile vin din faptul ca s-a schimbat metodologia de calcul a punctului de pensie", este de parere Mariana Campeanu, fost ministru al muncii. Din 2007 si pana in prezent, punctul de pensie era calculat la 45% din salariul mediu brut pe anulo urmator, in timp ce in noua lege este prevazut ca punctul de pensie se va majora anual cu 100% rata inflatiei, la care se adauga 50% din cresterea reala a salariului mediu brut din anul precedent.

Biroul de presa al Guvernului a precizat ieri ca toate pensiile speciale vor fi recalculate pe baza principiului contributivitatii si vor scadea doar acele pensii care nu au fost calculate in baza acestui principiu. De asemena, reprezentantii Guvernului au precizat ca in proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice nu exista un plafon sub care nu se recalculeaza si nu scad pensiile speciale.

"Exemplul dat de primul-ministru Emil Boc, in cadrul briefing-ului de presa sustinut la Palatul Victoria - conform caruia pensiile fostilor angajati din armata si politie, care, in proportie foarte mare, sunt mai mici de 3.000 de lei si, potrivit simularilor facute de Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale nu vor fi afectate/diminuate in urma recalcularii (care se va aplica, de altfel, tuturor pensiilor speciale, deci si acestor categorii de pensii) - este un caz punctual. Este incorecta generalizarea acestui exemplu la toate pensiile speciale, intrucat legea nu stabileste niciun fel de plafon sub care nu se recalculeaza si nu scad pensiile speciale", au spus reprezentantii Executivului.