Se reduc salariile din companiile de stat? Ministrul Muncii spune ca da, cel al Finantelor spune ca nu

Reducerea salariilor din companiile de stat continua sa ramana o enigma, care ar putea fi solutionata miercuri cand Guvernul va discuta un act normativ privind aceste entitati. Deocamdata continua sa planeze incertitudinea chiar in interiorul Guvernului. Ministrul muncii, Mihai Seitan, si ministrul finantelor, Sebastian Vladescu, fac declaratii diferite in ceea ce priveste masurile de reducere a salariilor in sistemul bugetar adoptate de Guvern: daca Finantele spun ca in companiile de stat salariile nu vor fi reduse, la Munca se stie ca ca scaderile vor afecta si bugetarii din companiile de stat. "Ministerul de Finante va trebui sa gaseasca pana miercuri o formula prin care sa se adopte un act normativ care sa permita reducerea salariilor din companiile si regiile cu capital de stat cu 25%", a spus Seitan. El a precizat ca actul normativ, care va trebui adoptat de Ministerul de Finante impreuna cu Ministerul Muncii si cu Ministerul Justitiei, va viza inclusiv angajatii companiilor Tarom sau CFR.

Pe de alta parte, Sebastian Vladescu a spus ca salariile angajatilor din companiile de stat nu vor fi reduse cu 25%. "La companiile cu capital de stat se va aplica un alt sistem. Veti vedea proiectul de lege. Nu pot sa va spun mai mult. Reducerea cu 25% a tuturor salariilor nu va fi aplicata si la companiile cu capital majoritar de stat", a spus Vladescu.

Intrebat daca salariile vor fi reduse si salariile angajatilor la CEC si Eximbank, Vladescu nu a dorit sa comenteze. La jumatatea lunii mai, premierul Emil Boc a cerut intr-o sedinta a guvernului reducerea cu 25% a drepturilor salariale in companiile de stat, inclusiv in Eximbank si CEC, precum si diminuarea suplimentara, cu 20% din total, a cheltuielilor cu bunuri si servicii in ministere. Salariile angajatilor din companiile de stat sunt in multe cazuri cel putin duble fata de salariul mediu pe economie.

Reducerea salariilor cu 25% se va aplica si in cazul angajatilor Bancii Nationale a Romaniei, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private si Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.

Sistemul bugetar va trebui sa suporte efortul pe care sistemul privat l-a depus in ultimii doi ani, prin reduceri masive de salarii, care nu s-au produs in administratia publica, este de parere ministrul muncii, care a explicat necesitatea adoptarii masurilor de austeritate in sistemul de stat.

100 mil. euro/an, economiile din reducerea pensiilor parlamentarilor

Seitan a explicat ca pachetul de masuri de reducere a cheltuielilor din sistemul public prevede doua legi, una de reducere cu 15% a pensiilor si cu 25% a salariilor angajatilor bugetari si una de recalculare a pensiilor speciale ale diplomatilor si parlamentarilor, pentru care statul plateste lunar contributii in valoare de aproape 9,8 mil. euro (41 mil. lei).

"Un numar de 8.236 de persoane primesc pensii speciale in valoare totala de circa 51 de milioane de lei pe luna (14,4 mil. euro), din care numai 10 mil. lei (2,4 mil. euro) provin din contributiile acestor categorii de pensionari. Acest lucru inseamna ca statul le acorda in fiecare luna cate 40 mil. lei (peste 9,5 mil. euro) in plus, adica peste 100 de milioane de euro pe an", a explicat Seitan, care a estimat ca economiile de 100 mil. euro ar putea acoperi cheltuielile pentru 60.000 de pensii cu o valoare medie din sistemul bugetar.

Din categoriile de pensionari care primesc pensii dupa legi speciale fac parte diplomatii, personalul aeronautic, parlamentari, procurori, judecatori sau angajati ai Curtii de Conturi. Oficialii fac adesea referire la aceste categorii de pensionari atunci cand vorbesc de pensii speciale, fara sa specifice de categoria celor 150.000 de fosti militari si politisti, care primesc pensii tot dupa legi speciale. Seitan nu a precizat insa care ar fi impactul bugetar obtinut prin reducerea pensiilor pentru militari, politisti si angajati ai serviciilor secrete.

"La pensiile militarilor, problema nu este sa se faca economii, ci de a transforma acesti angajati in contribuabili", a spus Seitan. Mai mult, ministrul declara anterior ca salariile brute ale celor 250.000 de politisti si militari vor fi majorate cu 5,5% incepand cu anul viitor, pentru a se mari baza de contribuabili la sistemul de pensii.

El a mai spus ca daca masurile de reducere de costuri nu vor fi luate, este posibil ca de anul viitor Guvernul sa fie obligat sa ia nu numai masuri de reducere cu numai 15-20%, ci mult mai mari si ca se va ajunge in imposibilitatea de a plati salariile si pensiile. Reducerile de salarii nu se vor aplica in cazul bugetarilor cu venituri foarte scazute si se vor aloca in continuare numai pentru persoane care "au cu adevarat nevoie".

Se vor pastra la acelasi nivel si bursele pentru elevi, studenti si doctoranzi, precum si pensiile invalizilor sau ale orfanilor sau subventiile pentru incalzire. "In perioada 2006-2008, salariile din sistemul bugetar au crescut, in timp ce productivitatea a scazut. Este o anomalie care a fost incurajata de cele 20 de ordonante de urgenta din aceasta perioada, care nu au facut altceva decat sa creasca pensiile si salariile", a mai spus Seitan.

In 2006, fondul de salarii pentru angajatii de la stat era de 27,6 mld. de lei, in timp ce in 2009 suma aproape s-a dublat, ajungand la 45,6 mld. de lei. Seitan a mai spus ca si in cazul pensiilor s-a intalnit acelasi fenomen: daca in 2006 valoarea punctului de pensie era de 311 lei, in 2009 a ajuns la 711 de lei.

"Daca pensiile nu ar fi crescut fortat, in urma unei decizii politice, ci printr-o crestere normala a inflatiei si a economiei, valoarea punctului de pensie ar fi trebuit sa ajunga in 2009 la 374 de lei", a mai spus Seitan. Ministrul muncii a explicat ca, in cazul in care masurile de austeritate luate de Guvern privind reducerea cheltuielilor nu vor da rezultate, Guvernul actual ar trebui sa plece, fiind "o entitate solidara".

Oficialii au dat exemplele altor state europene care au adoptat deja planuri de reducere de cheltuieli in sistemul public, precum Grecia, Lituania, Letonia, Marea Britanie, Franta sau Germania, care au anuntat deja reduceri de salarii in sectorul bugetar, cresteri de taxe si impozite sau concedieri.