Cum au atras angajaţii români retaileri ca H&M şi LIDL: acceptă salarii mai mici cu 30% faţă de 2007, renunţă la comisioanele din vânzări şi la bonurile de masă

Salariile pe care le oferă retailerii străini care intră în 2011 pe piaţa locală sunt cu 20-30% mai mici decât cele pe care ar fi fost nevoiţi să le plătească în cazul în care ar fi venit în România în urmă cu doi sau trei ani. Costul forţei de muncă în România este încă foarte scăzut comparativ cu cel din alte ţări, semn că rentabilitatea angajaţilor români ar putea aduce în continuare investiţii străine deşi climatul economic nu este cel mai favorabil.

Costurile cu forţa de muncă ale unui investitor din domeniul retailului sunt de aproximativ 8.300 de euro pe an, cu 25% mai reduse faţă de 2008 (când erau de 11.305 euro pe an), retailul înregistrând cele mai scăzute valori ale acestui indicator, potrivit celui mai recent studiu al firmei de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers România (PwC), realizat pe un eşantion de 58 de companii din care 76% au capital privat străin.

Anul acesta îşi vor face intrarea pe piaţa locală trei dintre cei mai mari retaileri din Europa- Lidl, H&M şi Leroy Merlin -, nume care aduc schimbări semnificative în comerţul românesc şi care vor angaja fiecare sute de oameni până la sfârşitul anului, oferindu-le salarii aliniate la cele oferite în prezent de ceilalţi jucători de pe piaţă.

"Atât salariile, cât şi beneficiile din retail sunt la un nivel mai redus comparativ cu anii 2007- 2008, în special la nivelul comisionului din vânzări. Mulţi retaileri din domeniul fashion au tăiat comisionul de vânzări şi bonurile de masă", a spus Elena Popa, senior consultant în cadrul firmei de executive search Antal.

România are în continuare unul dintre cele mai ieftine costuri cu forţa de muncă din Europa, chiar dacă adesea investitorii străini sunt nemulţumiţi deoarece cheltuielile aferente unui salariu pot ajunge la circa jumătate din câştigul brut încasat de salariat, dacă se ia în considerare şi impozitul pe venit, pe lângă contribuţiile sociale suportate de angajator. Totuşi, unii recruiteri spun că ofertele salariale au scăzut numai în cazul retailerilor mici.

"Retailul este un domeniu aflat de fiecare dată în coada clasamentului creşterilor salariale în ultimii doi ani de recesiune. În ciuda scăderii afacerilor retailerilor de la momentul declanşării crizei, salariile se menţin la aproximativ acelaşi nivel, foarte puţine companii operând scăderi salariale. De obicei aceasta este situaţia retailerilor mai mici care au scăzut salariile între 10 şi 20%", a spus Monica Dona, Human Capital Consultant în cadrul firmei de recrutare Lugera & Makler, lider de piaţă în 2009, cu afaceri de peste 21,5 de milioane de euro.

La un euro investit într-un angajat din retail, compania câştigă 1,2 euro

La fiecare euro investit într-un salariat român (în costurile cu salariile, cu bonusurile, cu programele de training sau prin contribuţiile sociale etc.), o multinaţională câştigă, în medie, 1,53 euro. Câştigul per angajat al unui investitor străin din România este mai mare cu 30% faţă de un angajat într-o multinaţională din Europa de Vest, mai arată studiul PwC.

Sectorul retailului, alături de cel al bunurilor de larg consum, a fost printre cele mai afectate sectoare, înregistrând cea mai mică rată a veniturilor per angajat, profituri negative şi descreşteri ale bonusurilor de performanţă şi ale comisioanelor de vânzări, precum şi cea mai scăzută rentabilitate a forţei de muncă (la un euro investit într-un angajat, un investitor din retail câştigă numai 1,2 euro). Mai bine de o treime (38%) din companiile de retail participante la studiul PwC au raportat profituri negative.

Pe de altă parte, salariile variază în funcţie de mărimea retailerului, a experienţei angajatului, de complexitatea postului, dar şi de numărul de angajaţi aflaţi în subordine, iar veniturile finale ar mai putea fi suplimentate de bonusuri şi comisioane la câţiva dintre angajaţii din retail, spun recruiterii.

"Petru posturile entry level în retail, angajatorii cer experienţă în companii din acelaşi sector şi studiile în domeniul economic prezintă un avantaj. Se caută candidaţi orientaţi către client, cu bune abilităţi de comunicare, persuasivi şi deschişi", a mai spus Dona.

Pentru poziţii de middle management (Store Manager, Assistant Manager, Department Manager, Marketing Manager, Accounting Manager, Project Manager, Area Manager), retailerii caută oameni tineri, cu vârsta până în 30 de ani şi cu minimum trei ani de experienţă. "În principiu, preferinţele angajatorilor din retail nu s-au schimbat foarte mult faţă de 2007- 2008, însă există tendinţa de a angaja oameni cu experienţă şi de a nu mai investi prea mult în formarea lor", a mai spus Elena Popa de la Antal.

Totodată, retailul este şi sectorul cu cea mai mare rată a fluctuaţiei de personal - de 24% - la care se adaugă cele mai mici costuri ale recrutării (de mai puţin de 250 de euro/angajat/an), mai arată studiul PwC.

"Începutul de an a fost foarte bun pe partea de recrutare, mai ales pentru poziţii de middle management şi specialişti în domeniile retail şi telecomunicaţii. Dacă în telecom se cere în special experienţă profesională şi rezultate deosebite, în retail cerinţa a fost să cunoască o limbă străină", a spus Cristian Gheorghe, general manager al firmei Business Intelligence Alliance (BIA), care desfăşoară activităţi de recrutare şi payroll.

BIA a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 milioane de euro, de peste două ori mai mare decât cea înregistrată în 2009 (de 400.000 de euro), pe fondul extinderii activităţii companiei şi pe partea de leasing de personal.

Managerii din retail câştigă în continuare câte 6.000 de euro/lună, plus bonusuri

Salariile executivilor de top nu au avut însă de suferit de pe urma situaţiei din ultimii ani, fiind "securizate" de faptul că plaja de talente, de angajaţi performanţi, este în continuare foarte mică.

"Un director dintr-o firmă de retail are un salariu minim brut de 6.000- 7.000 de euro, iar bonusul poate merge până la un procent de maxim 30%. Nu sunt diferenţe foarte mari la nivel de board, însă pot să difere bonusurile, care nu mai sunt atât de mari faţă de acum doi ani. Oricum, fiind o ţară aflată în dezvoltare, nu avem o clasă de oameni foarte specializaţi pe rolurile pe care trebuie să le îndeplinească. De asemenea, candidaţii au renunţat la pretenţiile de creşteri salariale anuale exagerate întâlnite în urmă cu doi- trei ani", a spus headhunterul Marius Precu, Senior Client Partner în cadrul firmei de executive search Amrop, aflată în top 10 pe plan mondial.

Cine sunt investitorii străini care au pariat pe retailul românesc în 2011

Reţeaua germană LIDL, unul dintre cei mai agresivi jucători de pe segmentul discounterilor la nivel mondial, şi-a asigurat pentru 2011 o poziţie importantă pe piaţă, după ce Consiliul Concurenţei a aprobat preluarea magazinelor Plus la sfârşitul anului trecut. Intrarea LIDL va coincide cu primele investiţii ale unui alt nume aşteptat de mai mulţi ani în comerţul românesc: gigantul suedez H&M (Hennes & Mauritz), care va deschide primele magazine luna viitoare.

Intrarea H&M a fost anunţată şi aşteptată încă din 2005, când pe piaţa locală încă nu îşi făcuseră curaj să intre nici alte nume internaţionale precum Zara, principalul competitor al suedezilor, sau C&A.

H&M a aşteptat însă până anul trecut să facă pasul decisiv şi să semneze contracte pentru magazine. Retailerul îşi face intrarea în forţă, urmând a deschide mai multe magazine într-o perioadă scurtă de timp, deoarece are exemplul competitorului său principal, care, în pofida situaţiei economice dificile şi a scăderii consumului, a consemnat afaceri în creştere.

Al treilea jucător care şi-a anunţat intrarea pe piaţa locală este reţeaua franceză de bricolaj Leroy Merlin.

Retailerul francez, al doilea mare jucător pe piaţa europeană de profil, după britanicii de la Kingfisher şi înaintea Praktiker, nu a explicat strategia de intrare, anunţând că nu este exclusă o achiziţie a unei alte reţele "dacă vor apărea astfel de oportunităţi".

Autor: Adelina Mihai, ZF