Amenzile mai mari şi intensificarea controalelor, insuficiente pentru reducerea muncii la negru

Majorarea sancţiunilor pentru com­paniile care angajează forţă de muncă fără forme legale şi intensi­ficarea controalelor efectuate de către ins­pectorii de muncă nu vor reduce munca la negru, atâta timp cât taxele şi impozitele pe salarii vor rămâne la acelaşi nivel, spun specialiştii.
În prezent, se estimează că 1,7 milioane de salariaţi muncesc la negru.

"Amenda este un factor din arsenalul de elemente necesare com­baterii muncii la negru. Dacă nu se umblă la cauze, adică la nivelul ridicat al taxelor şi impozitelor pe salarii sau la creanţele pe care le au de plătit firmele de stat la firmele de cons­trucţii, atunci amenzile majorate şi mă­surile de intensificare a controalelor nu sunt suficiente", a spus Laurenţiu Plos­ceanu, preşedintele Asociaţiei Ro­mâne a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO). La fel ca în alte state, firmele de construcţii sunt cele care folosesc cel mai mult forţă de muncă la negru, spun oficialii, însă dinamica acestui sector în ultimii trei ani, caracterizată prin investiţii amâ­nate sau chiar anulate, a determinat angajatorii să găsească mijloace alter­native de a-şi plăti muncitorii.

Premierul Emil Boc, care a preluat recent interimatul funcţiei de ministru al muncii, a spus ieri că are ca obiectiv creş­terea numărului contractelor de muncă prin diminuarea muncii la negru şi că, în acest sens, a stabilit alături de miniştrii de la Interne şi de la Finanţe un program complex de combatere a muncii la negru prin majorarea amenzilor sau sancţiuni penale, aplicabile odată cu intrarea în vigoare a legii de modificare a Codului muncii. De asemenea, Boc a mai precizat că va semna vineri normele metodologice la Legea Zilierilor.

Dacă înainte un angajator primea o amendă de 3.000 - 4.000 de lei/ salariat dacă avea mai puţin de 5 sa­la­riaţi fără forme legale de muncă, în­cepând cu săptă­mâna vii­toare, cuan­tumul amen­zilor aplicate în acest caz va fi cuprins între 10.000 şi 20.000 de lei pentru fiecare salariat angajat la negru.

"Personal, nu cred că majorarea cuantumului amen­zilor va determina o reducere a fenomenului de muncă la negru. În general, investitorii străini - cei care sunt în general interesaţi de astfel de modificări legislative - sunt foarte atenţi la chestiunile legate de angajaţi şi respectă prevederile legale. Însă micii investitori români, cei care mai folosesc forţă de muncă la negru, vor spera în continuare că nu vor veni inspectorii în control, iar dacă vor veni, atunci vor rezolva problema prin alte metode", a spus Raluca Andrei, avo­cat partener în cadrul casei de avo­catură Portnoi & Associates.

În cazul angajării "la negru" a mai mult de 5 persoane, fapta este consi­derată infrac­­ţiune şi este sancţionată cu închisoare de la 1 la 2 ani sau cu amendă penală, potrivit noului Cod al muncii.

"Instanţa de judecată va putea aplica şi pedepse complementare, mergând până la retragerea definitivă a autorizaţiei de funcţionare a anga­jatorului. Se clarifică de asemenea şi că angajatorul va trebui să plătească pentru trecut toate sumele datorate, fie direct salariatului, fie diverselor bugete publice în numele şi pentru salariat, împreună cu penalităţi de întârziere şi orice alte sume accesorii", a spus Adelina Iftime, avocat asociat în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss, care a mai precizat că înainte folosirea muncii la negru nu era incriminată ca infracţiune.

Noul Cod al muncii aduce şi câteva sancţiuni noi pentru angajatorii care nu respectă prevederile legale în cadrul demisiei sau a celor care nu solicită certi­ficat medical la angajare, dar şi salariaţilor care lucrează la negru.

"Cred că majorarea cuantumului amenzilor va duce la o diminuare a muncii la negru, dacă se reglementează şi dacă vor fi echipe care să efectueze controale co­recte. Însă controalele ar trebui să se facă pe anumite clase de riscuri, pentru că multi­naţionalele nu-şi permit să angajeze forţă de muncă la negru, pe când anga­jatorii din zona construcţiilor, de exemplu, sunt predispuşi să angajeze forţă de muncă la negru", a spus Luminiţa Ristea, mana­ging partner al firmei CRG Nexia, specia­lizată în servicii de audit, contabilitate, consultanţă fiscală şi consultanţă în afaceri.

Ce amenzi prevede noul Cod al muncii:

  • Angajarea a până la 5 persoane fără contract de muncă se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, însă cuantumul total al amenzilor aplicate angajatorului nu poate depăşi 100.000 de lei;
  • Cei care angajează peste 5 persoane fără forme legale riscă pedeapsa cu închisoarea de la 1 la 2 ani sau amenda penală;
  • O persoană care lucrează fără contract de muncă poate primi o amendă cuprinsă între 500 şi 1.000 de lei;
  • Dacă angajatorul nu solicită certificat medical la angajare sau dacă nu oferă evidenţa orelor de muncă prestate de fiecare salariat în cazul unui control al inspecţiei muncii, riscă o amendă cuprinsă între 1.500 şi 3.000 de lei;
  • Angajarea pe un salariu sub nivelul salalariului minim brut sau refuzul de pune la dispoziţia inspectorilor de muncă documentele solicitate se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an.
Autor: Adelina Mihai, ZF