Prorectorul ASE: Avem studenţi care lucrează şi câştigă mai bine decât un conferenţiar universitar

Mai bine de o treime din cei peste 35.000 de studenţi ai Academiei de Studii Economice (ASE) au un loc de muncă stabil, iar un număr semnificativ dintre cei care urmează cursurile unui program de licenţă au început afaceri pe cont propriu.

"Peste 35% din studenţii noştri lucrează, nu sporadic, ci cu un job part time consolidat, iar 600-700 dintre aceştia au solicitat ade­ve­rinţe pentru înfiinţarea de firme.
Unii studenţi au salarii mai bune decât un conferenţiar uni­ver­sitar, întrucât veniturile lor încep de la 300 de euro, însă există tineri absolvenţi care câş­tigă deja peste 1.000 - 1.500 de euro pe lună", spune Dumitru Miron, prorectorul ASE.

Salariul unui conferenţiar universitar cu o vechime cuprinsă între 6 şi 10 ani în învăţământ începe de la 1.447 de lei brut (345 de euro) şi poate ajunge la un plafon maxim de 2.515 lei brut (600 de euro), potrivit legii privind salarizarea profesorilor.

Aproximativ 5.000 de studenţi finalizează anual cursurile unei facultăţi din cadrul ASE, iar o mare parte dintre aceştia au întâmpinat dificultăţi la angajare în ultimii doi ani pentru că sectorul bancar nu a mai făcut recrutări masive, ci chiar a făcut concedieri.

"Absolvenţii noştri se angajează în primul rând în domeniul contabilităţii, în marketing, vânzări în general în domenii legate de promovare, de distribuţie şi de logistică. În ultimii 2-3 ani s-au angajat mai puţini absolvenţi în banking, după ce timp de 5-7 ani acest sector a fost o sugativă pentru absolvenţii de ASE, alături de sectorul asigurărilor, al pieţei de capital şi al afacerilor internaţionale. Cu toate acestea, am constatat că studenţii încă îşi găsesc de lucru", a adăugat Miron.

O mare parte dintre studenţii de la ASE care şi-au înfiinţat o firmă ar putea să depună o cerere pentru o finanţare nerambursabilă de la Guvern, întrucât anul acesta a fost demarat un program prin care antreprenorii cu vârstă de până la 35 de ani pot primi o finanţare de până la 10.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri, în valoare totală de 5 milioane de euro. Marea problemă în cadrul acestor finanţări o reprezintă faptul că tinerii trebuie să-şi susţină din fonduri proprii jumătate din valoarea cheltuielilor.

"Nu am văzut o înclinaţie foarte pro­nunţată în această direcţie. Cred că Guvernul trebuie să fie mai convingător, pentru că tinerii noştri, care sunt destul de şcoliţi şi nu marşează pe lucruri care nu sunt destul de convin­gătoare", a spus Miron.

Ziarul Financiar a început încă din luna aprilie să prezinte povestea unui tânăr între­prinzător român, Andrei Silviu Petran, account manager la o mare companie de tele­fonie mobilă, care îşi face o agenţie de turism prin programul 10.000 de euro pentru tinerii întreprinzători, iniţiat de Guvern.

Autor: Adelina Mihai, ZF