Topul universităţilor: din septembrie, angajatorii vor şti de unde să-şi recruteze cei mai buni angajaţi

Absolvenţii de licenţă vor afla care sunt cele mai bune programe de masterat la care se pot înscrie în jurul datei de 1 septembrie, acesta fiind termenul la care se va finaliza proiectul de clasificare a universităţilor, prevăzut în Legea Educaţiei Naţionale şi început în luna martie a acestui an. "Ierarhizarea programelor de studii va avea efecte multiple: în primul rând vom şti cum se vor aloca banii publici. A fost un caz în care o universitate de medicină din ţară avea procente de reuşită la rezidenţiat de 70%, în timp ce la altă universitate, procentul era de 3%, dar ambele primeau aceeaşi finanţare de la buget. Primul efect al acestei clasificări este acela de a aloca în mod corect finanţarea de la bugetul de stat", a spus Mircea Miclea, fost ministru al educaţiei şi preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru educaţie.

Deşi se lucrează la clasificare încă din martie, metodologia procesului a fost aprobată abia miercuri de către Guvern. În fiecare an, statul alocă pentru universităţile de stat finanţări în valoare totală de 1% din PIB (peste 1,2 mld. euro).

Topul este realizat de către experţi ai Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) şi specialişti din cadrul unei asociaţii internaţionale, Asociaţia Universităţilor Europene (EUA). Criteriile luate în considerare la realizarea acestei clasificări sunt calitatea cercetării, calitatea educaţiei, serviciile acordate studenţilor şi capacitatea administrativă a instituţiei.

"Al doilea scop al clasificării este acela de a informa potenţialii beneficiari despre calitatea programelor de studii pe care vor să le urmeze. Un alt beneficiu adus de această clasificare este că angajatorii pot afla pe ce loc se află programele de studii pe care le-au urmat candidaţii la posturile pe care le-au scos la concursÊÈ, a mai spus Miclea.

Unele universităţi au falsificat datele

Universităţile cu cele mai slabe punctaje nu vor mai avea dreptul să organizeze concursuri de admitere pentru programe de studii masterale şi doctorale. Cu toate acestea, dacă o universitate are un profesor cu rezultate excepţionale dovedite, el poate să obţină autorizaţia de a fi conducător de doctorat, chiar dacă universitatea la care lucrează este slab cotată.

"Au fost câteva distorsiuni la universităţile slabe, care au falsificat date transmise şi care vor fi sancţionate. E simplu de verificat: de exemplu, în partea de cercetare, lucrările publicate în revistele ISI pot fi verificate pe Internet", a mai spus Miclea.

Majoritatea universităţilor au amânat admiterea la masterat pentru toamnă, ceea ce a stârnit mari confuzii în rândul absolvenţilor de licenţă, având în vedere că niciodată până anul acesta nu s-a organizat concurs de admitere în altă lună decât iulie.

"Am amânat admiterea la programele de masterat pentru că nu aveam numărul exact de locuri finanţate de la buget. Nu cred că ne va afecta clasificarea în ceea ce priveşte numărul de locuri finanţate de la buget.

Singurul pericol ar fi dacă nu ne-am încadra la categoria universitate de cercetare avansată, care ar putea să ne reducă din numărul de locuri subvenţionate de la buget pentru programele de doctorat", spune Dumitru Miron, prorectorul Academiei de Studii Economice (ASE), care şcolarizează în prezent peste 34.000 de tineri.

Până acum, ASE primea de la bugetul ministerului Educaţiei finanţare pentru 100 de locuri la doctorat şi pentru 1.600 Ð 1.700 de locuri la masterat. "Amânarea publicării clasificării universităţilor pentru toamnă nu face decât să facă să credem că vom fi eligibili pentru mai multe locuri subvenţionate de la buget.

Principalele categorii mai «iritate» de această amânare sunt studenţii, care nu ştiu când vor da admiterea şi când să se pregătească, dar şi profesorii, care sunt nevoiţi să se întoarcă mai repede din concediu pentru a organiza examenele de admitere", a adăugat Miron.

Autor: Mihai Adelina Elena, ZF