Managerii de la companiile de stat vor fi plătiţi cu până la 80.000 de euro pe lună. Vezi aici care sunt criteriile

Primii manageri din mediul privat care vor veni la conducerea marilor companii de stat precum Hidro­electrica, Oltchim sau Nuclearelectrica ar putea încasa salarii lunare cuprinse între 11.000 şi 75.000 de euro, la care se adaugă bonusuri-record de până la 4,5 milioane de euro pe an. Sumele au fost calculate de Mediafax pe baza informaţiilor dintr-un proiect trimis spre avizare la Guvern. "Asistăm la o simplă preluare a unui model de calcul al salariilor în mediul privat la nivel european care nu are aplicabilitate în România. Se va produce o bulversare în tot sistemul, pentru că dintr-odată se depăşeşte plaja salarială atât din mediul public, cât şi din cel privat", a spus consultantul financiar Ionel Blănculescu.

În prezent, pachetele salariale ale directorilor generali din multinaţionalele locale au o valoare medie cuprinsă între 10.000 şi 20.000 de euro pe lună dacă sunt români şi pot ajunge până la 30.000 - 40.000 de euro/lună în cazul expaţilor.

În schimb, salariile directorilor generali de la companiile de stat sunt plafonate în prezent la nivelul indem­nizaţiei primite de un secretar de stat şi nu depăşesc 1.000 de euro pe lună.

Managerul care va prelua anul viitor conducerea Nuclearelectrica ar putea încasa un salariu lunar de 75.700 de euro brut, adică de aproape trei ori mai mult decât câştigă în prezent Ionuţ Costea, preşedintele Eximbank, bugetarul care are cel mai mare salariu cunoscut din România (27.000 euro/lună).

Un proiect trimis spre avizare la Guvern arată că managerii cu experienţă în privat care ar urma să conducă marile companii de stat începând cu anul viitor ar putea încasa salarii lunare cuprinse între 11.000 şi 75.700 de euro brut pe lună, iar valoarea bonusurilor anuale ale acestora va fi cuprinsă între 2 şi 4 milioane de euro în cazul companiilor profitabile, precum Romgaz, Transgaz şi Hidroelectrica.

În prezent, salariile directorilor generali de la companiile de stat sunt plafonate la nivelul indemnizaţiei primite de un secretar de stat şi nu depăşesc 1.000 de euro pe lună.

Consultantul finaciar Dan Ionel Blănculescu, fost ministru al controlului în timpul guvernului Năstase, spune că este inacceptabil ca viitorii manageri de la companiile de stat să primească asemenea salarii în contextul actual.

"Ceea ce se întâmplă este inacceptabil, pentru că nu reflectă realitatea de pe piaţa din România şi ar putea determina dezechilibre în tot sectorul bugetar, la fel cum a fost criza subprime (criza creditelor ipotecare subprime din SUA, care au un grad ridicat de risc - n. red.).

În sectorul privat din România nu se acordă salarii de 75.000 de euro pe lună sau bonusuri de 2 - 3 mil. euro", a spus Blănculescu, care conduce compania Consultanţă şi Investigaţii Financiare.

În opinia sa, Guvernul ar trebui să limiteze plafonul salarial al viitorilor manageri din companiile de stat la o valoare maximă de 15.000- 20.000 de euro pe lună, iar bonusul anual să nu depăşească 100.000 de euro, având în vedere că "nu este greu" ca un manager care este lăsat să eficientizeze activitatea unei companii să obţină o creştere a profitului şi a cifrei de afaceri în cazul în care aceasta deţine monopolul pe o piaţă, cum este, de exemplu, Transelectrica.

"La nivel psihologic, daunele sunt mult mai mari pentru angajaţi, care vor şti că 2 sau 3 milioane de euro din profitul la care au contribuit se duc în buzunarul managerului, iar discrepanţele salariale vor rămâne.

Per ansamblu, s-ar putea face mai mult rău decât bine. Nu s-a făcut decât o adaptare a unor practici implementate în sectorul privat la nivel european, care nu corespund situaţiei actuale din România", a adăugat Blănculescu.

Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a spus că cel mai important lucru este ca salariile managerilor privaţi la companiile de stat, indiferent de nivelul lor, să fie pe merit, respectiv să fie acordate doar după îndeplinirea unor condiţii foarte stricte.

"În scrisoarea de intenţie trimisă de Guvern către FMI se precizează foarte clar că Executivul s-a angajat să ofere remuneraţii conforme cu realitatea de pe piaţa liberă. Dacă le vei compara cu ceea ce există în momentul de faţă, desigur, distanţa va fi mare şi ar putea apărea probleme legate de opinia publică", a spus pentru Gândul fostul ministru al Finanţelor.

Mandate cuprinse între 1 şi 4 ani

Indemnizaţia lunară a managerului va fi stabilită prin negociere, pornind de la salariul de bază mediu brut din companie pe ultima lună înmulţit cu un coeficient calculat în raport cu cifra de afaceri pe ultimele 12 luni anterior numirii managerului privat şi cu numărul mediu de salariaţi la data angajării acestuia, conform documentului.

Contractul de management privat ar urma să fie încheiat pe o perioadă cuprinsă între 1 şi 4 ani şi va putea fi prelungit, prin act adiţional, pentru încă maximum 4 ani dacă managerul şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale.

Managerul ar urma să primească şi o cotă de participare la profitul net al companiei, cu condiţia ca acest profit să fie mai mare decât cel înregistrat în exerciţiul financiar precedent şi cel puţin egal cu cea prevăzută în criteriul de performanţă, fără să poată depăşi însă 3,2% din valoarea absolută a profitului net chiar dacă din formula de calcul rezultă o valoare mai mare.

Obiectivele şi criteriile de performanţă vor fi stabilite pe baza indicatorilor financiari din ultimii doi ani şi negociate anual.

Oltchim şi Tarom, printre primele companii cu manageri "privaţi"

Hidroelectrica, Oltchim, Tarom şi CFR Marfă sunt companiile de stat unde atât FMI, cât şi autorităţile române au convenit până acum să numească management privat, iar printre propunerile pentru lista finală, care va fi definitivată până la jumătatea lunii septembrie, figurează şi alte societăţi, precum Compania Naţională a Huilei (CNH), Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), Elcen, Electrica Furnizare, Romaero, Nuclearelectrica, Transgaz, Romarm, Romgaz, Transelectrica, Metrorex, CFR Călători şi CFR Infrastructură.