Johan Neuner, rectorul de la Construcţii: Tinerii de azi sunt la fel de deştepţi ca şi cei de acum zece ani

Tinerii care vor să devină ingineri în construcţii trebuie să cunoască, pe lângă engleză, şi germana sau spaniola, în condiţiile în care pe această piaţă este greu de găsit un loc de muncă astăzi chiar şi pentru cei cu studii superioare. Asta în ciuda faptului că tinerii de astăzi nu sunt mai puţin deştepţi decât cei din urmă cu 10 ani. Doar că ei trebuie ghidaţi de către familie până la momentul în care pot lua singuri deciziile corecte, spune într-un interviu pentru Business Construct profesorul Johan Neuner, rectorul Universităţii Tehnice de Construcţii din Bucureşti. Anual, 750-800 de studenţi termină cursurile unei facultăţi din cadrul celei mai mari universităţi de construcţii din ţară, adică numai jumătate dintre cei înscrişi, iar tot mai puţini dintre aceştia au reuşit să-şi găsească un loc de muncă în ultimii 3 ani.

"Absolvenţii noştri trebuie să fie interfaţa dintre specialistul din străinătate şi specialiştii români, de aceea avem un departament de limbi străine şi comunicare, unde ei se preătesc şi în limba engleză, dar şi într-o limbă secundară, cum este spaniola, franceza sau germana.

Am observat că cel mai mult se caută absolvenţii de engleză-germană: nu avem niciun rateu acolo, toţi sunt angajaţi. O problemă avem însă la engleză-franceză", spune Neuner.

Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB) este cea mai mare instituţie de învăţământ superior cu acest profil din ţară, şcolarizând în prezent peste 8.200 de studenţi numai la ciclul de licenţă.

UTCB are şapte facultăţi (Construcţii Civile Industriale şi Agricole, Hidrotehnică, Căi Ferate, Drumuri şi Poduri, Instalaţii, Utilaj Tehnologic, Geodezie şi Inginerie în limbi străine), care scot anual câte 750 - 800 de ingineri pe piaţa muncii.

Profesorul Neuner crede că programele de studii va trebui să fie adaptate în funcţie de criterii precum cele mai căutate limbi străine, iar acest lucru se poate observa şi după cum intră capitalul străin în ţară, acesta fiind "senzorul" care arată oferta de pe piaţa muncii: deşi germanii nu prea au făcut investiţii în ţara noastră în ultimii ani, austriecii au început să dezvolte proiecte de construcţii pentru care au nevoie de oameni calificaţi şi astfel se explică nevoia de ingineri vorbitori de germană.

Austriecii domină piaţa imobiliară locală prin companii precum Immofinanz, CA Immo sau Sparkassen, în timp ce firme de construcţii ca Strabag sau Alpine au realizat proiecte de sute de milioane de euro pe plan local.

Greu de angajat

Aproape 27.000 de persoane s-au angajat în sectorul construcţiilor în primele cinci luni ale anului, numărul total de angajaţi din domeniu ajungând la 315.100 de oameni, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Este greu de spus câţi dintre cei 1.800 de tineri care ies anual de pe băncile facultăţilor de construcţii din toată ţara reuşesc să-şi găseacă un loc de muncă în domeniu, având în vedere că din octombrie 2008 până la finele anului trecut angajatorii din construcţii au făcut 121.000 de concedieri.

În piaţă încă mai sunt profesionişti cu experienţă care acceptă salarii mai mici decât în perioada de efervescenţă a imobiliarelor şi care sunt mai "angajabili" decât tinerii fără experienţă.

"În ultimul timp studenţii nu prea mai lucrează din timpul facultăţii. În anii anteriori, când mergea piaţa imobiliară, mai mult de jumătate dintre studenţii din anii terminali aveau joburi. Acum este mai greu, pentru că şi cei care termină facultatea abia reuşesc să se plaseze."

Deşi profesorii îi sfătuiesc pe tineri să nu lucreze din timpul facultăţii, la noi nu se practică "summer job", astfel încât după perioada de practică de vară obligatorie (iulie) tinerii aleg să rămână să lucreze în cadrul companiilor în care au făcut practică şi în lunile august şi septembrie.

Statisticile arată că salariile din domeniul construcţiilor sunt printre cele mai mici din economie, însă inspectorii de muncă spun că adesea angajatorii din acest domeniu folosesc munca la negru pentru a fi scutiţi de taxe.

"Este greu de spus cât câştigă un absolvent de construcţii, depinde de proiectul pe care îl are.

Acum 3-4 ani, cei de la Strabag au apelat la mine pentru a găsi un absolvent de Drumuri, care să aibă experienţă de cinci ani de muncă şi să fie vorbitor de limbă germană. Dădeau un salariu de 4.500 de euro pe lună.

Nu am găsit la noi niciun absolvent şi nici la colegii de la Construcţii din Timişoara. Problema era limba străină."

1.700 pe 1.900 de locuri

Rezultatele dezastruoase de la examenul de bacalaureat din acest an - o rată de promovabilitate a examenului de 45,7% şi peste 110.000 de absolvenţi de liceu declaraţi respinşi - au stârnit îngrijorare în mediul universitar.

Dacă la facultăţile de stat rectorii se aşteptau la o scădere a numărului de înscrişi la locurile cu taxă (şi, implicit, la o scădere a veniturilor instituţiei), în universităţile private se aşteaptă o înjumătăţire a numărului de înscrişi.

Cu toate acestea, pentru unele universităţi de stat "trierea" făcută prin examenul de bacalaureat a fost benefică. "Am avut efectiv un şoc când am auzit rezultatele de la bacalaureat, după care mi-am spus că învăţământul tehnic va avea anul acesta de suferit.

Nu ne-am aşteptat să avem 1.700 de candidaţi pe 1.900 de locuri. Anul trecut a fost mai rău în iulie." Rectorul spune însă că numărul de înscrieri din acest an a fost surprinzător, având în vedere că universitatea încă mai are un test-grilă de admitere la Facultatea de Construcţii Civile Industriale şi Agricole, care nu a fost "de calibrul probei de matematică de la bacalaureat", ci mai uşor.

"Am fost totuşi selectivi. Suntem la un procent de 55% de locuri ocupate şi confirmate - cu depuneri de diplomă, deci peste 1.050 de înscrişi aproape siguri, mai bine ca anul trecut.

Unii candidaţi îşi depun dosarele şi în alte părţi, la Politehnică sau la Arhitectură. O să mai plece unii la Arhitectură, dacă reuşesc să intre acolo la admiterea din toamnă, şi ne mai lasă câteva locuri libere, dar nu e aşa de masivă plecarea."

Învăţământul tehnic şi medicina au pierdut teren în ultimii ani în faţa facultăţilor cu profil economic sau de limbi străine, întrucât tinerii se îndreaptă către specializările unde consideră că au asigurate joburi sigure şi bine plătite.

"În ultimul timp nu au mai fost atâtea anunţuri în media legate de faptul că sectorul construcţiilor nu merge. Din contră, vedem podul Basarab, vedem stadionul - or fi proiecte ale străinilor, dar forţa de muncă este reprezentată de specialişti de-ai noştri.

Orice relansare economică se vede dacă sectorul de construcţii începe să meargă. Dacă ne uităm, vedem că sunt foarte mulţi bani europeni pentru infrastructură, care înseamnă tot construcţii."

Rectorul Neuner spune însă că mai puţin de 10% dintre cei mai buni absolvenţi ai universităţii pleacă să lucreze în Europa, pentru că "au auzit că se caută ingineri în construcţii".

Citiţi materialul complet în Business Construct sau pe www.zf.ro/business-construct

CV de rector

59 de ani

Lucrează de 29 de ani în cadrul Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti (UTCB)

2008 - prezent: rector, UTCB

2001 - 2008: profesor, Facultatea de Geodezie, Catedra de Topografie şi Cadastru, UTCB

1994 - 2001: conferenţiar, Facultatea de Geodezie, Catedra de Topografie şi Cadastru, UTCB

1990 - 1994: şef lucrări, Catedra de Topografie şi Cadastru, UTCB

1990: membru fondator al Uniunii Geodezilor din România

1979 - 1990: asistent, Institutul de Construcţii Bucureşti, Facultatea de Căi Ferate, Drumuri, Poduri şi Geodezie, Catedra de Măsurători terestre şi Cadastru

1975 - 1979: inginer stagiar, Oficiul de Cadastru şi Organizarea Teritoriului Ilfov

1971 - 1975: absolvent al Facultăţii de Căi Ferate, Drumuri, Poduri şi Geodezie, Secţia Geodezie, Institutul de Construcţii Bucureşti.

Autor: Adelina Mihai, ZF