Pleaca expatii, vin muncitorii din Bangladesh si Vietnam

Anul acesta vor fi eliberate 12.000 de permise de munca pentru straini, aproape dublu fata de anul trecut, cand 6.151 de straini au primit dreptul de a munci in Romania. Iar numarul managerilor expati, chiar si in absenta statisticilor oficiale, este vizibil in scadere. Locul lor este luat de muncitorii din Vietnam, Bangladesh, Turcia sau Cipru. Cat de pregatita este piata romaneasca sa ii primeasca?

"Suntem o companie de recrutare din Bangladesh, o tara cu o populatie de 150 de milioane de locuitori. Va scriu in vederea stabilirii unei colaborari care sa se concretizeze in livrarea de forta de munca de care are nevoie piata romaneasca in acest moment. Va punem la dispozitie muncitori ne/semi sau calificati in constructii, productie, automotive, textile, dar si tehnicieni sau ingineri".

Asa suna unul din zecile de anunturi de colaborare pe care le primesc tot mai des, de cateva luni incoace, firmele de recrutare de pe piata locala. Spre exemplu, Manpower unul dintre cei mai mari jucatori din lume in leasing de personal, a procesat in ultimele sase luni aproximativ 20 de astfel de propuneri comerciale de la alte companii de recrutare din strainatate pentru a primi forta de munca, in special necalificata, in constructii si industria textila.

"In primele faze ale stabilirii unui contact comercial am investigat domeniile pentru care aceste companii de resurse umane pot propune personal in Romania, dar nu am discutat despre volume. Tarile care au formulat astfel de propuneri sunt Cipru, Bangladesh si Vietnam", explica Madalina Motora, international accounts executive al Manpower, precizand ca, desi astfel de abordari au mai existat si in trecut, frecventa lor era mai redusa, iar impactul mai scazut.

Strategia nu este noua. In prezent, aproximativ 10 milioane de muncitori din Bangladesh lucreaza in tari din Europa, Orientul Mijlociu, Asia sau in SUA.Iar compania italiana Wear Company din Bacau, unde lucreaza deja 150 de chinezoaice, se gandeste deja sa aduca muncitori din alte tari asiatice

Principalele motive care stau la baza deciziei angajtorilor romani de a aduce muncitori din strainatate este dificultatea in gasirea de muncitori, in conditiile in care, potrivit oficialitatilor, peste doua milioane de romani lucreaza in strainatate, dar si salariile scazute pe care le ofera.

Pe de alta parte, Romania nu este singura piata luata in vizor de firmele de recrutare din strainatate, care vizeaza, simultan, mai multe locatii posibile pentru a plasa forta de munca. Fenomenul s-a declansat pe piata romaneasca intr-o forma mai puternica o data cu aderarea la Uniunea Europeana.

"In acest an au fost eliberate peste 4.500 de permise si autorizatii de munca. Cele mai multe autorizatii au fost eliberate pentru comert, activitati de productie, servicii, domeniul bancar, constructii, transporturi si telecomunicatii. Profesia cea mai frecventa este cea de muncitor calificat", spune Mihaela Martescu, purtator de cuvant al Oficiului Roman pentru Imigrari.

Potrivit datelor Oficiului Roman pentru Imigrari, cei mai multi muncitori straini care lucreaza in Romania provin din Turcia, Republica Moldova si China, tari care au ocupat primele trei pozitii la permise de munca si anul trecut.Solicitarile venite de la firmele de recrutare din strainatate sunt un fel de revers al situatiei prin care trece piata fortei de munca in ultimii ani. Asa cum romanii pleaca sa lucreze in tari ca Spania sau Italia, turcii, pakistanezii sau indienii vor sa lucreze in Romania.

Pot fi vazute avantaje in aceasta miscare in dublu sens? Mult mediatizata criza a fortei de munca din Romania nu este doar o problema pentru romani, ci si o oportunitate pentru straini. Exista nu putine firme de recrutare din tari mai putin dezvoltate care doresc si pot recruta personal pentru nevoile economiei romanesti.

"Exista si in prezent muncitori din alte tari care lucreaza in Romania, in special in constructii sau alte munci necalificate, din Republica Moldova, Turcia sau alte tari, din zone in care venitul lunar al unei familii este sub 100 de euro", afirma Cristina Pasat, director general al firmei de recrutare Professional.Exista cel putin doua modalitati de abordare in astfel de situatii. Firmele de recrutare din strainatate contacteaza direct fie beneficiarii (companiile angajatoare cu activitati de productie sau constructii), fie alte firme de recrutare.

Cu toate acestea, nu doar constructiile si productia sunt vizate de angajatorii romani pentru a atrage forta de munca din strainatate. Si nu intotdeauna pe salarii foarte mici. In urma cu ceva timp, complexul hotelier de patru stele Rimini din Cluj-Napoca a inceput un proces de recrutare pentru personal calificat din India, Sri Lanka si Filipine, oferind salarii aproape duble fata de media celor practicate pe piata locala. Explicatia?

"Cea mai mare problema a angajatilor romani din industria hoteliera este lipsa de profesionalism si de seriozitate", si-a motivat decizia Gheorghe Fatol, administrator al Rimini Impex, compania care administreaza complexul hotelier. Iar salariile nu erau deloc neinteresante. Un ospatar ar fi primit intre 5 si 600 de euro, un sef de sala, intre 800 si 1.000 de euro, in timp ce bucatarul-sef 1.200 de euro.

Acest proces de "incoming" pe piata de resurse umane este inca in faza de proiect, dar este de apreciat ca nu va mai dura mult pana cand se va declansa intr-o forma mai puternica, in conditiile in care se vorbeste de un deficit de 300.000 de muncitori in constructii, spre exemplu. "Piata romaneasca se afla insa intr-un stadiu incipient de asimilare a acestei tendinte, aflata, deocamdata, la nivel conceptual.

Este cert faptul ca oferta exista, ramane ca piata sa declanseze mecanismele de cerere. Procesul de declansare nu va fi de durata, prin prisma deficitului de personal cu care se confrunta anumite sectoare de activitate si a nevoii rapide de a gasi solutii", este de parere Motora.

Iar daca in prezent exista reticente in piata, in special din partea angajatorilor, ele provin, in special, din efortul de integrare si de acordare a unui statut legal acestor angajati. De asemenea, puternicele diferente culturale pot reprezenta un impediment in decizia de angajare a strainilor.

"Importul de forta de munca are pe termen mediu si lung o serie de dezavantaje considerabile. Majoritatea celor care vin din alte tari pentru a lucra in Romania isi doresc sa se stabileasca definitiv aici, sa isi aduca familiile, diferenta intre nivelul nostru de trai si cel al tarilor de origine ale imigratiei fiind considerabila.

Acest fapt va duce in timp la aparitia problemelor cu imigratia pe care le au in acest moment toate tarile dezvoltate din Uniunea Europeana. Deloc de neglijat este si faptul ca, cu exceptia Republicii Moldova, majoritatea imigrantilor provin din tari si culturi fundamental diferite de Romania. Inainte de a ne extazia in fata avantajelor pe termen scurt ar fi bine sa examinam cu multa atentie dificultatile si problemele care vor aparea in mod sigur pe termen mediu si lung", afirma Cristina Pasat.

Mai interesate de muncitorii din strainatate sunt, de regula, firmele mari, intrucat acestea pot aduce zeci sau sute de oameni sa lucreze in Romania, deoarece au posibilitatea financiara de a acoperi costurile relativ mari legate de recrutare.

Cristina Pasat apreciaza ca Romania este o piata buna pentru tarile care exporta forta de munca, deoarece romanii sunt toleranti fata de straini, nu exista un climat de insecuritate si costul vietii este relativ acceptabil. Importul de forta de munca poate fi o solutie buna pe moment, cu toate ca statul roman nu pare sa considere astfel, intrucat pentru strainii din afara Uniunii Europene este extrem de dificil de obtinut permise de munca. Cu alte cuvinte, statul nu incurajeaza imigratia din afara Uniunii Europene, dar nici nu a oferit, deocamdata, o solutie pentru rezolvarea deficitului de forta de munca.

"Probabil ca cea mai buna strategie pentru deficitul de forta de munca ramane atragerea fortei de munca romanesti care lucreaza in strainatate, strategie pe care statul roman ar putea-o dezvolta daca factorii de decizie ar acorda mai multa atentie acestor chestiuni", spune directorul general al Professional.

Insa experienta spune ca, odata declansat fenomenul, el este greu de oprit. Si este doar o chestiune de timp pana cand el va lua amploare. "Acelasi proces a fost parcurs si de angajatorii din Europa de Vest in momentul in care au inceput sa abordeze tarile din Europa Centrala si de Est - solicitarile in acest moment pentru 'outgoing' (plecari - n.r.) sunt considerabile, fiind vorba de cereri de cel putin o suta de angajati pe luna, in tari precum Franta, Spania sau Marea Britanie", incheie Madalina Motora.

Amenzi pentru strainii fara permis de munca

Patronii romani care angajeaza cetateni straini care nu au permise de munca ori de sedere in scop de munca risca amenzi cuprinse intre 1.500 si 2.000 de lei pentru fiecare angajat in neregula, potrivit unei ordonante de urgenta adoptate de curand de Guvern. Potrivit actului normativ, strainii care solicita incadrarea in munca sau detasarea in Romania trebuie sa detina o autorizatie de munca, iar ulterior, un document care sa ateste atat dreptul de sedere, cat si dreptul la munca pe teritoriul Romaniei. Autorizatia de munca poate fi eliberata - la cererea angajatorului - de catre Oficiul Roman pentru Imigrari.
Autor: Alina Pahoncia , ZF