Cât câştigă un absolvent de MBA în România: între 1.500 şi 3.000 de euro net/lună

Mai bine de jumătate (54%) din absolvenţii de anul trecut ai programelor locale de MBA au declarat că au venituri salariale nete cuprinse între 1.500 şi 3.000 de euro pe lună, potrivit datelor centralizate de ZF. Totuşi, un sfert din absolvenţii de anul trecut care au răspuns la întrebarea legată de venituri (32 de executivi) câştigă sub 1.500 de euro net pe lună, salariile lor fiind similare cu cele ale unui dezvoltator software junior într-o companie de IT. Situaţia este cu mult diferită faţă de alte ţări, unde absolvenţii de MBA câştigă mai bine de 5.000 de euro pe lună, cum este cazul managerilor absolvenţi din statele din Europa de Vest, din SUA sau din Canada.

În ceea ce priveşte distribuţia în funcţie de gen a absolvenţilor se poate observa că două treimi din absolvenţii de MBA din promoţiile de anul trecut sunt bărbaţi, însă această tendinţă este normală, având în vedere că în mod tradiţional bărbaţii au avut o înclinaţie mai accentuată către înscrierea la cursuri de programe manageriale.

În plus, o mare parte din studenţi au provenit din sistemul bancar sau din domeniul IT, unde structurile de management reprezintă o adevarată "lume a bărbaţilor". Numai în sistemul bancar local, de exemplu, care este format din 41 de bănci, nu există decât o singură femeie CEO (Ilinca Rosetti, directorul general al ProCredit Bank).

"Este important să analizam situaţia de pe piaţa muncii. Dacă este să privim la poziţiile de top management în marile companii, acestea sunt deţinute în mare parte de bărbaţi.

Lucrurile se schimbă încet, încet, Norvegia fiind un exemplu bun în acest sens, impunând companiilor ca poziţiile de conducere să fie în proporţie de 40% ocupate de femei", spune Zoya Zaitseva, Regional Director Central & Eastern Europe, Central Asia în cadrul QS Quacquarelli Symonds, specializată în educaţie şi studii în străinătate, care organizează anual la Bucureşti un târg de MBA-uri.

Creşte numărul de femei care se înscriu la MBA

Pe de altă parte, un studiu realizat recent de gigantul în resurse umane Mercer arată faptul că România este pe locul opt în topul ţărilor europene în ceea ce priveşte ponderea femeilor în poziţii de top, având mai multe femei-manager decât Germania sau Austria, spre exemplu.

Totodată, cercetarea a relevat şi faptul că 34% din poziţiile-cheie ale companiilor din România sunt ocupate de femei.

"În Europa de Est, numărul femeilor care se înscriu sau plănuiesc să se înscrie la programe MBA este în creştere de la an la an, ceea ce arată interesul acestora pentru dezvoltarea în carieră, pentru accederea la funcţii de conducere în cadrul companiilor sau pentru deschiderea unor oportu nităţi de antreprenoriat.

Faptul că lucrurile sunt în schimbare în ceea ce priveşte numărul femeilor care se înscriu sau plănuiesc să se înscrie la programe MBA o arată şi QS MBA Appli cant Survey, în România 67% din respondenţii la sondaj fiind femei, iar în Europa de Est 47%", a mai spus Zoya Zaitseva.

Ea a adăugat că şcolile de business pun accentul pe diversitate în cadrul programelor de business, căutând să aibă printre studenţii înscrişi în program studenţi din diferite ţări, dar şi un raport echilibrat femei-bărbaţi.

"Pentru asta oferă o serie de avantaje, precum programe speciale sau burse de studiu. Spre exemplu, IE Business School are o bursă special dedicată femeilor care doresc să urmeze un program de MBA.

Astfel de acţiuni încurajează creşterea numărului de femei înscrise la astfel de programe", a mai spus Zoya Zaitseva de la QS Quacquarelli Symonds.

Femeile manager cu MBA, plătite mai prost decât bărbaţii

În ceea ce priveşte nivelul de salarizare al femeilor absolvente de MBA se poate remarca faptul că o treime câştigă sub 1.500 de euro pe lună, în timp ce restul câştigă între 1.500 de euro şi 3.000 de euro.

Statisticile la nivel european arată că femeile care ocupă posturi de conducere în companii câştigă, în medie, cu 22% mai puţin decât bărbaţii, potrivit unui alt studiu al firmei Mercer.

De remarcat însă şi faptul că nicio absolventă de MBA din 2011 nu câştigă peste 3.000 de euro net pe lună, salariile mari fiind parcă "dedicate" bărbaţilor.

Astfel, 26 de executivi bărbaţi care au răspuns la întrebarea ZF legată de nivelul veniturilor salariale au declarat că încasează lunar mai bine de 3.000 de euro net pe lună, iar 14 dintre aceştia au spus că au venituri mai mari chiar şi de 5.000 de euro.

De regulă, executivii cu venituri de peste 5.000 de euro lucrează în multinaţionale cu peste 700 - 1.000 de angajaţi şi ocupă poziţii din linia doi de management.

Până în prezent, în România femeile cu funcţii de conducere nu au iniţiat niciun demers formal agresiv în combaterea discriminărilor în materie de venituri sau legat de distribuţia poziţiilor de management în funcţie de gen, însă rezultatele sondajului ZF arată că există diferenţe semnificative în ceea ce priveşte nivelul de remuneraţie în rândul femeilor manager faţă de bărbaţii cu funcţii de conducere.

Piaţa locală a programelor de MBA, în valoare de peste 4,5 mil. euro/an

Pe piaţa locală activează 14 şcoli de business care oferă 14 programe destinate celor care vor să îşi îmbunătăţească aptitudinile de management: şapte programe de MBA, şase EMBA-uri şi un program de Professional MBA.

Cei peste 300 de studenţi care s-au înscris la finele lui 2011 sau la începutul acestui an la unul dintre cele 14 programe de MBA/EMBA/PMBA plătesc peste 4,5 milioane de euro şcolilor de afaceri, aceasta fiind valoarea pieţei locale de programe de instruire managerială estimată pe baza tarifelor practicate de şcolile de afaceri şi a numărului de nou-înscrişi.

Principala diferenţă dintre programele de MBA şi cele de Executive MBA (EMBA) o reprezintă publicul-ţintă: dacă MBA-ul se adresează managerilor mai tineri, cu 3 ani de experienţă în management, EMBA-ul este destinat executivilor care au acumulat deja peste 3 - 5 ani de experienţă în management şi au vârste medii de peste 35 de ani.

Programele de PMBA au aproape acelaşi conţinut ca un MBA clasic în ceea ce priveşte cursurile de bază, însă unele dintre acestea au module destinate unui anumit domeniu de studiu (finanţe, marketing, resurse umane etc.).

În 2011 nu a mai intrat nicio şcoală de afaceri pe piaţă, din contră: WU Executive Academy, singura şcoală de afaceri care oferea două programe de educaţie managerială la Bucureşti (un Executive MBA şi un Professional MBA), nu mai oferă începând cu anul acesta programul de PMBA pe piaţa locală.

Plecarea în 2010 a CEU Business School de pe piaţa locală după cinci ani a lăsat loc intrării pe piaţă a altor trei şcoli de afaceri.

Pilkington Raţiu Business School, Maastricht School of Management (coordonată de echipa care a condus programul oferit de CEU Business School) şi Southeastern University din SUA&Agora University din Oradea (MBA exclusiv online) au început deja cursurile programelor pe care le-au adus pe piaţa locală.

Spre deosebire de şcolile din Vest, unde MBA-urile au formă de derulare full time, în România programele de educaţie managerială se desfăşoară part time, în weekenduri. În străinătate, programele de MBA se adresează celor care îşi permit să iasă din activitatea profesională timp de un an sau doi pentru a merge la cursurile şcolii de afaceri.

În ediţia electronică a celei de-a cincea ediţii a suplimentului "Top MBA 2012", care poate fi descărcată de pe site-ul ZF la adresa: www.zf.ro/anuare

Autor: Adelina Mihai, ZF