În ce domenii şi-au deschis businessuri absolvenţii de MBA în 2011: online, publicitate şi agricultură

Cursurile manageriale i-au stimulat pe 16% dintre executivii care şi-au trecut anul trecut titulatura de EMBA sau MBA pe cartea de vizită să facă primul pas în lumea antreprenoriatului. O bună parte din manageri îşi conduc însă afacerile pornite de la zero în tandem cu job-urile de zi cu zi. Absolvenţii de MBA transformaţi în antreprenori s-au lovit însă de "testul" cel mai greu în business: au pus pe masă sume între 6.000 şi 500.000 de euro, au angajat oameni şi s-au dus cu declaraţii la administraţiile fiscale. Fiecare din managerii de MBA care şi-au deschis un business propriu a creat între 1 şi 17 noi locuri de muncă într-o eco­nomie care înaintează pe coate determinând companiile să continue să ţină îngheţate bugetele de angajări.

Ziarul Financiar a vorbit cu patru dintre managerii cu MBA care au păşit în acest an în lumea antreprenoriatului. Ce businessuri au început?

Ce aşteptări şi cât de grei sunt primii paşi fără a avea în spate puterea unei multinaţionale?

Împotriva curentului: de la piese auto la un site de cupoane de reduceri

Alexandru Popescu, 24 de ani, absolvent al programului de MBA oferit de City University of Seattle, a decis că 2012 este anul potrivit pentru a porni o afacere pe cont propriu în mediul online.

Acest pas a venit după ce acesta a ocupat mai mulţi ani poziţia de director de marketing al unui retailer de piese auto. Tânărul antreprenor a hotărât însă că are nevoie de o schimbare radicală în carieră.

Astfel a decis să pună bazele businessului kupon.ro, un site care vinde pe internet cupoane de reduceri.

"Afacerea este începută de puţin timp. Până acum nu am făcut nicio tranzacţie. Căutăm mai mulţi agenţi de vânzări. În acest moment sunt foarte multe site-uri de acest gen pe piaţa din România, numai eu am identificat cel puţin 120 de site-uri cu care concurăm", explică el.

Businessul cupoanelor de reduceri, o industrie practic inexistentă în urmă cu doi ani pe piaţă locală, a avut o ascensiune fulminantă, astfel că la sfârşitul lui 2011 în România erau vândute 1,4 milioane de cupoane în valoare totală de aproximativ 15 milioane de euro.

După boom-ul din 2011, piaţa a început să dea primele semne de fragilitate la începutul acestui an.

"Multe site-uri sunt de vânzare, un jucător internaţional a ieşit deja de pe piaţa din România, iar site-urile mari şi-au făcut deja planurile pentru achiziţia jucătorilor mai mici", povesteşte Popescu.

În acest context nefavorabil unui start-up, tânărul antreprenor speră să reziste, soluţia fiind diferenţierea faţă de ceilalţi competitori. În acest sens, Alexandru Popescu a "construit" un sistem de gestiune a comenzilor ce îi va permite să relanseze ofertele cu priză la public sau să readucă în magazinele partenerilor pe o parte dintre cei care au plătit pentru cupoanele vândute pe site-ul său.

"Am pus bazele unui algoritm care fac sistemul să fie mai performant. Toţi partenerii (magazinele care vând produsele sau serviciile oferite de cupoane - n. red.) au fost învăţaţi că plata cu ajutorul cuponului este ultimul pas în acest sistem.

Spre exemplu, noi venim cu o altă variantă, aceea de a reactiva cupoanele de reducere dacă există cerere pentru respectivul produs sau serviciu."

În acelaşi timp el spune că business-ul kupon.ro este "de încălzire", fiind o "prefaţă" pentru alte proiecte de business ce urmează să le lanseze în următorii ani.

"Nu pot să spun foarte multe lucruri în acest moment despre proiectele viitoare pentru că nu au prins încă o formă clară".

Până atunci, Alexandru Popescu este hotărât să reziste turbulenţelor de pe piaţa locală. Pentru acest an el estimează că firma sa va rula 45.000 de euro, cu 25% mai puţin decât planurile iniţiale ce vizau încasări de 60.000 de euro.

Deşi mulţi antreprenori ce bun bazele unor afaceri de tip start-up nu se aşteaptă la profit din primul an, Popescu şi-a făcut calcule şi în acest sens. El estimează că începând cu jumătatea acestui an în contul său de profit vor intra aproximativ 1.500 de euro lunar.

Rezultatele sunt însă condiţionate de semnarea de contracte cu firme dispuse să îşi vândă produsele prin intermediul site-ului său de reduceri dar şi de găsirea unor agenţi de vânzări.

Un bancher face pasul către publicitate

O vizită de business organizată în cadrul cursurilor de MBA i-a adus o idee de afaceri lui Alex Printz, 35 de ani, un middle manager din cadrul BCR, cea mai mare bancă de pe piaţa locală.

În Guangzhou, o metropolă chineză cu o populaţie de 12 milioane de oameni, bancherul a găsit produsul care l-a determinat să facă primul pas în industria publicităţii

"Oraşul m-a şocat. Nu mă aşteptam să găsesc aşa ceva acolo. Este ceva similar cu marile oraşe americane.

Am văzut în China un sistem de publicitate pe autotrenuri (camioane - n.red.) şi mi s-a părut ceva de impact în condiţiile în care în România nu avem aşa ceva. Acum nu îmi vine să cred că nu m-am gândit mai devreme la aşa ceva", îşi explică alegerea bancherul.

La întoarcerea în ţară, Printz, care a urmat în perioada 2010- 2011 cursurile programului de EMBA-ului al WU Executive Academy, a decis că primul lucru pe care îl are de făcut este patentarea sistemului de ataşare a reclamelor pe camioane. Astfel, proaspatul antreprenor a găsit o firmă care i-a proiectat "angrenajul".

Acesta a fost şi punctul de plecare al lui Alex Printz în antreprenoriat. Cu un dosar bine pus la punct şi un camion "îmbrăcat" într-o reclamă, proaspătul antreprenor a luat cu asalt companiile de publicitate.

El spune că reacţiile celor care au văzut proiectul său au fost foarte pozitive şi de aceea se simte încrezător că până la sfârşitul anului în conturile firmei sale, Logistic Media, vor întra între 70.000 şi 120.000 de euro în condiţiile în care va acoperi cu reclame 150 de autotrenuri.

"Investiţia nu a fost foarte mare, însă cred că voi câştiga destul de bine. În prima fază un interes foarte mare pentru produsul meu l-au avut companiile de publicitate care au clienţi jucătorii din retailul de DIY (retailerii de bricolaj - n.red.)", spune el.

Deşi multe firme noi se împotmolesc după câteva luni, moment în care se lovesc de aerul tare al birocraţiei, al cererii în cădere liberă sau sunt lovite în plin de evaziunea fiscală, bancherul spune că publicitatea este un sector ferit de turbulenţele prin care trece economia locală.

"Până acum nu am avut nicio problemă. Am avut parte doar de uşi deschise şi de oameni interesaţi".

Unul dintre motivele ce limitează grijile antreprenorului este investiţia relativ redusă pe care a făcut-o în start-up-ul său. Pe hârtie s-au strâns până acum aproape 6.000 de euro, bani care s-au dus în patentarea tehnică a sistemului de prindere a reclamelor pe camioane, cărţi de vizită sau materiale de promovare.

"În acest moment business-ul este în totalitate o afacere în familie. Suntem trei oameni dar dacă reuşesc să cresc afacerea cu siguranţă voi face angajări".

În ecuaţie şi-a făcut loc şi site-ul companiei, ce urmează a fi lansat în următoarea perioadă. În bani, proiectul site-ului a fost cel mai substanţial cost de până acum având în vedere că Printz a scos din buzunar 3.000 de euro.

Cu toate că are aşteptări mari de la noua sa afacere antreprenorul nu se arată dispus să renunţe la job-ul de bancher. El spune că salariul său este una dintre sursele de finanţare a firmei dar şi că această poziţie îi oferă stabilitate pe termen lung.

Pe acelaşi palier, antreprenorul subliniază că afacerea din publicitate poate fi "o aventură" şi că firma poate face trecerea în portofoliul unui alt jucător din industria de publicitate sau al unui fond de investiţii, însă numai în momentul în care Logistic Media va prinde suficient avânt astfel încât să poată ocupa un loc pe o listă de achiziţii.

Un manager în construcţii a transformat teza de MBA într-un business real în agricultură

Teza de finalizare a MBA-ul a fost pentru Vlad Vicol, un middle manager în cadrul companiei Alusystem, business ce face parte din grupul Bog'art, unul dintre cei mai puternici jucători de pe constructorilor locali, punctul de plecare pentru o afacere în agricultură.

Fără experienţă antreprenorială solidă sau studii de agricultură, Vicol a scris un proiect de finanţare pe fonduri europene în valoare de 500.000 de euro pentru un centru de procesare, colectare şi împachetare a produselor apicole. Alţi 500.000 de euro au venit din fondurile proprii ale antreprenorului.

"Experienţă antreprenorială timidă am mai avut în trecut dar în alte domenii, pe lângă o experienţă managerială de aproape zece ani.

Şi chiar dacă nu realizam până să termin un MBA acum ştiu că nu ai nevoie de foarte multă experienţă într-un domeniu anume pentru a dezvolta un business, ci multa experienţă managerială, determinare, oameni specializaţi în acel domeniu, capital şi timp", explică Vicol , care are a absolvit progarmul de EMBA WU Executive Academy.

Afacerile cu miere reprezintă unul dintre cele mai dinamice nişe ale agriculturii locale în condiţiile în care România se numără printre primii cinci jucători la nivel european, iar mai mult de jumătate din producţie pleacă la export ca urmare a cererii mari din vestul Europei.

Calculele hârtiei s-au dovedit însă uşor diferite faţă realitatea din teren. Antreprenorul spune că cea mai mare problemă de care s-a lovit până acum a fost birocraţia. Cu toate acestea, Vicol este optimist în privinţa evoluţiei afacerii sale.

El estimează că în primul an de funcţionare în conturile firmei sale vor intra 800.000 de euro, aproximativ 66.000 euro/lună.

În acelaşi timp, Vlad Vicol se aşteaptă să obţină un profit de 7%- 8% din cifra de afaceri în al treilea an de funcţionare, în condiţiile în care primul an afacerile sale vor sta pe loc ca urmare a implementării investiţiilor iar pentru al doilea an el spune că estimează că va înregistra pierderi.

Deşi acum nu are angajaţi, planul său este ca începând cu al doilea an de operaţiuni pe ştatele de plată ale firmei sale să fie 13 oameni.

Din fotoliul de director în IT la motoutilaje de grădină

Mugur Dogariu, managing director al PayPoint Romania, o companie care oferă servicii de plăţi cash pentru facturi şi reîncărcare electronică pentru cartelele telefonice, şi-a transformat hobby-ul pentru grădinărit şi utilaje într-o afacere "de weekend".

În luna noiembrie a anului trecut, Dogariu a primit undă verde de la Registrul Comerţului pentru a păşi în lumea business-ului cu firma sa, Motounelte.ro. Acum, la şase luni de la înfiinţare el a reuşit să îşi deschidă deja două magazine în Bucureşti ale căror operaţiuni sunt susţinute cu ajutorul unui site.

Totul a fost pus însă pe picioare după ce foaia pe care antreprenorul şi-a notat toate investiţiile a strâns suma de 80.000 de euro.

"Avem în prezent trei angajaţi, urmând ca în perioada imediat următoare să mai angajăm un vânzător, iar ulterior în doi mecanici, pe măsură ce creşte activitatea de servicii.

vânzările vor continua trendul încurajator de până acum, fireşte că vor urma şi alte angajări odată cu creşterea numărului de magazine", spune Dogariu, care adaugă că intiţial se aştepta să ruleze în primul an 150.000 de euro însă acum estimările sunt mai mari.

După şase luni pe cont propriu în afaceri antreprenorul îşi aminteşte de prima problemă de care s-a lovit: "pe unde se plimbă în Bucureşti consumatorul de drujbe". Acest hop a fost însă urmat însă de adevăratele blocaje, şi anume "lupta" cu pânza de păianjen a birocraţiei.

"Dacă discutăm de problemele administrative, printre problemele cele mai importante au fost obţinerea regimului de TVA de la Fisc, trecând prin autorizarea funcţionării unui punct de lucru sau încheierea unui contract de muncă fără a avea un întreg departament de HR în spate.

Nimic nu a fost uşor", explică antreprenorul, care a încheiat anul trecut cursurile programului de Executive MBA oferite de Asebuss şi Kennesaw State University.

Deşi este optimist în privinţa business-ului său, Dogariu este decis să îşi limiteze momentan implicarea în afacerea sa pe cont propriu la partea de strategie şi cea financiară. În continuare el este decis să îşi păstreze fotoliul de executiv în cadrul Paypoint.

Citiţi mai multe în suplimentul Top MBA 2012 despre afacerile de la zero începute de manageri după finalizarea cursurilor de MBA. Suplimentul îl puteţi cumpăra de pe www.zf.ro/anuare.

Autor: Gabriel Razi, ZF