Tinerii şcoliţi la cele mai bune universităţi din străinătate: „Ne întoarcem acasă pentru că sunt oportunităţi de afaceri şi venim cu soluţii pe care alţii nu le văd“

Trei tineri români care au urmat cursurile unor universităţi de prestigiu din străinătate precum Sorbona, Vienna sau Washington văd România ca pe un loc în care încă există potenţial pentru dezvoltare de afaceri şi de creştere a standardelor de viaţă. Paul Dragoş, un tânăr de 22 de ani, absolvent în economie internaţională şi management la Universitatea Bocconi din Milano şi masterand în ultimul an al Vienna University of Economics and Business, spune că după terminarea studiilor plănuieşte să se întoarcă în ţară, considerând că există foarte multe oportunităţi în România, care, în prezent, nu sunt exploatate aşa cum ar trebui.

El a plecat în Italia în urmă cu patru ani, când, la îndemnul unui prieten care studia deja la Universitatea Bocconi, a decis să renunţe la ideea de a mai da admitere la ASE şi a aplicat pentru o bursă la facultatea respectivă.

"În România există nişte oportunităţi incredibile, problema este că nu sunt gestionate eficient. Pentru cel care vine în ţară după luni petrecute în afară este foarte uşor să sesizeze şansele.

Văd că din cele 20 de miliarde de euro puse la dispoziţia României pentru dezvoltarea de proiecte europene se folosesc doar aproximativ 7% şi atunci observ ce lipseşte, ce trebuie înlocuit, unde pot eu să ajut şi atunci îmi dau seama că pot face ceva în acest sector", a spus Dragoş, întors în ţară vara aceasta pentru a urma un curs de "Expert accesare fonduri structurale şi de coeziune europene" organizat în cadrul Institutului European din România.

Cu toate că la Vienna tinerii beneficiază de programe de consultanţă în carieră şi de facilitarea comunicării acestora direct cu angajatorii, Paul spune că piaţa muncii nu este uşoară şi că marile companii de consultanţă ca McKinsey îşi supun candidaţii la un proces de selecţie foarte riguros, mediul devenind unul foarte competitiv.

Chiar şi aşa, acesta spune că va reveni cu siguranţă în România, asta după ce va mai încerca să acumuleze cât mai multă experienţă.

60% dintre studenţii din străinătate vor să vină acasă

Dintre cei aproximativ 50.000 de mii de studenţi români care se duc la studii în străinătate, 60% dintre aceştia ar fi dispuşi să se întoarcă acasă pentru un salariu de sub 1.000 de euro, iar numărul lor este în continuă creştere, potrivit unui studiu realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate.

"Oportunităţile încep să existe şi în România, iar studenţii români vor să se întoarcă acasă. Trebuie să-i primim. Cele mai importante aspecte pe care aceştia le invocau cu privire la posibilitatea de promovare şi creşterea profesională din ţară cred că se atenuează tocmai datorită ecosistemelor noi de implicare civică şi dezvoltare personală care se dezvoltă şi în România.

Este îmbucurător să vezi că există tot mai multe organizaţii studenţeşti, programe de internship, oportunităţi de voluntariat sau participare civică pentru tineri.

Încă nu avem o tradiţie în acest sens, însă odată cu trecerea timpului, sper, aceste activităţi vor deveni parte integrală din educaţia românească", a spus Dan Nechita, doctorand al Universităţii George Washington din SUA şi secretar general al LSRS, care a ales să plece din România în urmă cu zece ani.

Acesta este de părere că tendinţa tinerilor români de a urma cursurile unor facultăţi din străinătate este cât se poate de normală, având în vedere şansele ce li se oferă acolo pentru a beneficia de o educaţie mai bună.

"Atunci când vrei să devii cercetător, iar lucrarea ta depinde de folosirea unui aparat care costă multe zeci de mii de euro şi în România nu există astfel de dotări, este normal să te orientezi spre o universitate din străinătate care îţi pune la dispoziţie nu unul, ci trei aparate.

Dar asta nu înseamnă că cei care pleacă trebuie să uite de responsabilităţile pe care le au în momentul în care decid să facă acest pas", a spus Nechita. Potrivit acestuia, un tânăr are responsabilitatea de a pleca dacă simte că cele mai bune şanse pentru a învăţa şi a se dezvolta sunt în altă ţară, dar numai dacă o face pentru el şi nu pentru a obţine un job sau pentru că aşa vor părinţii.

De asemenea, el mai este de părere şi că cei ce aleg să plece au o mare responsabilitate faţă de ţara lor, de a se întoarce şi de a implementa cele învăţate în sistemul din România.

Dan Nechita spune că gândirea unora dintre cei care pleacă pentru a evada, pentru a fugi sau pentru a se dezice de tot ceea ce înseamnă România este una greşită.

"Nu mi se pare o soluţie să spui un astfel de lucru. În fond, asta este identitatea ta. Eu nu am plecat din ţară ca să fug de tot ceea ce înseamnă ea, ci doar pentru a descoperi. Chiar dacă sunt în SUA de zece ani, acasă pentru mine tot România înseamnă şi plănuiesc să mă întorc în 2015, după ce termin studiile.

Există multe lucruri care încep să se mişte aici şi cu toate că încă nu ştiu cu certitudine spre ce mă voi orienta în viitor, iau în calcul domenii ca cel al iniţiativelor civice, afacerilor sau cel de consultanţă ", a adăugat Nechita.

"În România poţi inova"

Legat de România se simte şi Dragoş Preda, absol­vent al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul Univer­sităţii de la Sorbona, Franţa, care spune că deşi i s-a oferit şansa de a îşi continua studiile de doctorat la aceeaşi facultate, acesta a decis că ţara natală reprezintă o provocare mult mai mare decât un sistem francez în care nu prea se poate veni cu ceva nou.

"Sistemul din România, într-adevăr, nu funcţionează aşa cum ar trebui. Nu avem memorie instituţională, legile se schimbă constant, taxele nu se prea colectează, iar învăţământul nu vine în ajutorul tinerilor.

Tocmai pentru asta consider România atât de provocatoare. Este foarte greu să reuşeşti, dar aici poţi veni cu ceva nou, pe când afară rar se mai descoperă lucruri inedite."

În ciuda caracterizării mediului din România ca fiind un "haos brownian", în care totul este mai alert, iar oamenii sunt măcinaţi de viteza cu care se întâmplă totul, el spune totuşi că nu poţi să uiţi locul în care te-ai născut.

Dragoş Preda, revenit în ţară în urmă cu aproximativ patru ani şi consilier pe politici de apărare în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, spune că în ceea ce priveşte oportunităţile pe care tinerii le au în România este important ca aceştia să conştientizeze că dacă sunt capabili, pot reuşi indiferent de mediul în care se află sau de instrumentele puse la dispoziţie.

"Nu contează că în România scrii cu un pix chinezesc şi că în Franţa scrii cu un Mont Blanc, cu adevărat important este modul în care o faci", a explicat el.

Ce soluţii propun absolvenţii români din străinătate pentru îmbunătăţirea sistemului educaţional

- atragerea studenţilor români care au plecat la studii în străinătate în sisteme de conducere ale statului

- crearea mai multor evenimente şi programe axate pe nevoile studenţilor

- crearea unui cadru prin care tinerii să amendeze greşelile autorităţilor cu privire la deciziile care îi afectează în mod direct

- elaborarea de studii de piaţă privind nevoile de pe piaţa muncii şi adaptarea curriculei universitare în funcţie de rezultatele cercetărilor

- alocarea unor bugete mai mari învăţământului preuniversitar şi acordarea autonomiei celui superior

Autor: Corina Mirea, ZF