„Repatrierea“ creierelor: unu din cinci studenţi români din străinătate s-ar întoarce acasă pentru un salariu de 1.000-1.500 de euro

Majoritatea studenţilor români din străinătate s-ar întoarce în ţară pentru familie şi prieteni, în timp ce unu din cinci ar accepta "repatrierea" pentru un job bun, plătit între 1.000 şi 1.500 de euro lunar, potrivit unui sondaj realizat de Liga Studenţilor Români din Străinătate (LSRS) în perioada aprilie - mai. Posibilitatea de promovare şi dezvoltare profe­sională este şi ea un motiv suficient de importante pentru care 73% din tineri ar dori să revină în ţară dacă anagajatorii de pe plan local le-ar oferi mediul propice pentru a evolua. "Cheia spre casă a tinerilor valoroşi se află acum în mâinile angajatorilor. Considerăm că ar fi utilă sporirea şi diversificarea ofertele de muncă, precum şi îmbunătăţirea proceselor de recrutare", este de părere Maria-Magdalena Manea, respon­sabil cercetare în cadrul LSRS.

Deşi datele centralizate de LSRS arată că în prezent există mai mult de 50.000 de studenţi români care învaţă în străinătate, alte organizaţii non-profit de pe plan local spun că numărul acestora este de fapt mult mai mic (circa 22.000).

Motivul pentru care există o discrepanţă atât de mare între informaţiile prelevate de organizaţiile care activează în zona educaţională este lipsa unei instituţii de stat care să le centralizeze.

Având în vedere situaţia economică dificilă prin care trece România şi care se resimte şi la nivel de învăţământ, fie el de stat sau privat, deşi nu există date în acest sens, foarte puţini dintre cei care au plecat în străinătate s-au mai întors în ţară.

În anii trecuţi principalele motive de îngrijorare ale acestora cu privire la posibilitatea revenirii în România ţineau de pachetul salarial sau oferta redusă a locurilor de muncă.

Nici anul acesta grijile lor nu sunt cu mult mai diferite, principalii factori care le îngreunează accesul pe piaţa din România fiind ofertele de muncă neatrăgătoare (75%), incompatibilitatea studiilor urmate cu piaţa muncii de pe plan local (41%) şi procesele de recrutare anevoioase (40%).

Cu toate acestea, în prezent majoritatea sunt gata să treacă salariul pe planul doi al listei de priorităţi doar pentru a fi mai aproape de familie şi prieteni.

În ceea ce priveşte contextul social, aproximativ 52% din respondenţi au spus că se simt foarte motivaţi să revină în ţară pentru familie, iar 38% şi-ar dori să fie din nou înconjuraţi de prietenii pe care i-au lăsat în România atunci când au plecat la studii în străinătate.

Din punctul de vedere al modului în care tinerii cu studii superioare din străinătate ar trebui să fie trataţi de angajatorii de pe piaţa locală Dan Nechita, secretar general al LSRS, spune că ei nu ar trebui să beneficieze de niciun tratament preferenţial, ci doar să aibă parte de o recrutare meritocratică şi transparentă, în cadrul căreia să îşi dea seama de potenţialul şi valoarea lor.

"Studenţii români din străinătate trebuie încurajaţi să îşi îndrepte privirile către România, să fie integraţi pe piaţa muncii ca şi cei care au studiat aici", a spus el.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1.061 de studenţi şi absolvenţi români care studiază sau au studiat în străinătate pentru o perioadă de minimum un semestru la o unitate de învăţământ acreditată în străinătate.

Autor: Corina Mirea, ZF