Angajatorii romani tin cu dintii de forta de munca locala si spun "Nu" muncitorilor din strainatate

Deficitul de personal a "curentat" intreaga piata a fortei de munca in ultimii ani, printre cele mai afectate industrii numarandu-se constructiile, HoReCa (hoteluri, restaurante, catering) si industria textila. Autorii studiului Soros definesc deficitul de personal ca fiind ponderea locurilor de munca disponibile mai mult de doua luni raportat la numarul de noi angajari.

Angajatorii spun ca nu gasesc personal calificat si ca putinii oameni pregatiti din piata au devenit prea scumpi. Alternativa aducerii de forta de munca din afara tarii pare in acest context o varianta la indemana. Insa, desi nici perspectiva angajarii unora dintre cei aproape 2 milioane de romani care lucreaza in strainatate nu ii entuziasmeaza decat pe 13% dintre angajatori, cand vine vorba de "importul" de muncitori, managerii spun "Nu" intr-o proportie covarsitoare, de 84%. De ce?

Maria Grapini, directorul general al producatorului de textile si articole de pasmanterie Pasmatex din Timisoara, spune ca nici ea nu ia in considerare aducerea de forta de munca din strainatate, intrucat nu au fost inca epuizate toate celelalte solutii interne. "Aproape 40% din populatia rurala este neocupata in acest moment", spune Grapini, care a deschis in luna martie un punct de lucru in judetul Timis, la Dudestii Vechi, unde a angajat 70 de femei, dupa o perioada de calificare. Primul dintre argumentele pe care le aduce Grapini pentru o astfel de decizie? Fluctuatie zero, cel putin pana in prezent.

"Resurse exista pe piata locala, dar este vorba despre muncitori necalificati. Daca se investeste in calificarea lor si daca angajatorii iau in considerare extinderea unitatilor de productie in zona rurala, avem sanse sa anulam deficitul de personal", explica directorul Pasmatex, care precizeaza ca, daca pe viitor nu va mai gasi oameni, va lua in considerare si varianta aducerii de muncitori straini.

Ea spune ca sunt foarte importante si diferentele culturale intre angajatii romani si cei asiatici, spre exemplu. Autorii studiului Soros vin cu o alta posibila explicatie pentru procentul covarsitor de manageri care nu vor muncitori din strainatate. "Legislatia romaneasca pentru acordarea de permise de munca strainilor este restrictiva si complicata, descurajand angajatorii", spune Mihaela Stefanescu, coordonator programe in cadrul Fundatiei Soros, care precizeaza ca intreaga procedura poate dura pana la trei luni de zile.

Angajatorii care vor sa aduca muncitori straini in Romania trebuie, in primul rand, sa le asigure acestora salariul minim pe economie. Aceasta este o prevedere noua in legislatie, intrucat pana in urma cu cateva luni, companiile erau obligate sa ii platesca pe muncitorii straini cu salariul mediu. "Daca exista un deficit de forta de munca, acesta poate fi suplinit prin aducerea de cetateni non-UE, dar acest lucru trebuie facut in conditii controlate", explica Mihaela Martescu, purtator de cuvant al Oficiului Roman pentru Imigrari (ORI), care adauga ca, in mod normal, dureaza 30 de zile din momentul in care dosarul pentru acordarea unui permis de munca este depus si pana cand acesta se aproba.

De altfel, reprezentantii ORI au avansat in urma cu cateva luni, in urma unei intalniri cu patronatele din diferite industrii, ideea importului de munctori straini ca solutie rapida la criza de forta de munca din piata. Dosarul pentru obtinerea unui permis de forta de munca pentru un cetatean strain trebuie sa contina documentele constitutive ale companiei angajatoare, situatia financiara a companiei, dovada ca au foast publicate anunturi de angajare si nu au gasit angajati in Romania, o copie dupa actele de studii ale viitorului angajat (care trebuie sa treaca pe la Ministerul Educatiei pentru acreditare), copii dupa actele sale de identitate.

Daca angajatorii romani nu par sa fie receptivi la ideea aducerii de forta de munca din afara tarii, firmele de recrutare spun ca primesc tot mai des solicitari pentru incheierea de colaborari in vederea aducerii de muncitori din tari ca Vietnam, Bangladesh, Turcia sau Cipru. Au existat insa si companii mai "curajoase". Grupul portughez Mota-Engil, unul dintre antreprenorii generali ai proiectului rezidential Romfelt Plaza, format din 616 apartamente, a angajat deja 120 de muncitori portughezi pe santierul amenajat in apropierea lacului Fundeni din Capitala.

Dincolo de faptul ca forta de munca se gaseste tot mai greu la nivel local, situatia a fost speciala in acest caz. "Fiind o companie portugheza, Mota a preferat sa lucreze cu oamenii si logistica sa. In Romania este mult mai usor sa gasesti un inginer constructor, insa este aproape imposibil sa gasesti un muncitor", spune Adrian Lustig, unul dintre actionari si presedinte al consiliului de administratie al firmei Romfelt Real Estate, dezvoltatorul proiectului.

Mai mult, partea de structura va fi realizata de catre portughezi, in timp ce de finisaje se va ocupa celalalt antreprenor general al proiectului, Bog'art, care va lucra cu romani. Lustig mai spune ca, in general, firmele mari sunt cele mai predispuse sa aduca forta de munca din strainatate. Companiile din industria textila au cel mai mult de suferit de pe urma lipsei de oameni, 30% dintre angajatorii din acest domeniu confruntandu-se cu dificultati in ocuparea pozitiilor disponibile. Dupa textile, s-au clasat companiile din HoReCa (hoteluri, restaurante si catering) - 16%, in timp ce constructorii stau mai bine din acest punct de vedere - 13%.

"Pentru a defini 'deficitul de personal', am luat in considerare acele pozitii vacante din companii care nu au fost ocupate in decurs de doua luni", a explicat sociologul Alexandru Toth, din partea Soros. Deficitul de personal din constructii, industria textila si HoReCa, cele trei domenii analizate de cercetarea Soros, a ajuns anul trecut, in medie, la aproximativ 17%. In termeni absoluti, acest deficit inseamna 17.000 de pozitii neocupate timp de doua luni.

La nivel regional, angajatorii din cele trei domenii din Dobrogea raporteaza cel mai ridicat deficit de personal la nivel national pe aceste domenii, de 62%."Judetele din Dobrogea sunt mai afectate de lipsa de oameni in special in zona serviciilor din turism, unde si migratia de personal inregistreaza cote ridicate", precizeaza Toth.Zona Dogrogei este urmata de zona de vest a tarii, unde deficitul de oameni a ajuns la 40%, si Moldova si unde angajatorii au raportat un deficit de 20%. Cel mai bine din acest punct de vedere sta Capitala, unde se inregistreaza un deficit de doar 7 - 8%.

In acelasi timp, dincolo de deficitul de personal, companiile din cele trei domenii sunt afectate de rata in crestere a fluctuatiei, care a ajuns in ultimul an la aproximativ 16%. Daca in cazul industriei textile, problemele cu forta de munca este probabil sa fie legate mai degraba de calitatea slujbelor - in special nivelul redus de salarizare si de fluctuatia mare de personal, in cazul constructiilor si al industriei ospitalitatii problema este mai probabil sa fie legata de cauze structurale ce tin de nivelul de calificare a fortei de munca disponibile.

"Am intrebat managerii firmelor care se confrunta cu dificultati in angajarea de forta de munca de cat timp au aceasta problema. Peste 50 la suta dintre ei au raspuns ca se confrunta cu probleme in gasirea de lucratori disponibili de cel putin doi ani, iar circa un sfert din ei spun ca din 2006 au inceput aceste constrangeri legate de forta de munca", a declarat Monica Serban.

Fenomenul de emigrare a muncitorilor romani a fost indicat ca principalul factor care afecteaza angajatorii, au declarat aproape trei sferturi dintre managerii chestionati, care au mai mentionat slaba pregatire a tinerilor absolventi, concurenta si nivelul salarizarii. "Per ansamblu, peste 70 la suta dintre angajatori considera ca este destul de sau foarte probabil ca in viitorul apropiat sa se confrunte cu probleme in gasirea de personal atunci cand vor avea nevoie.

Ponderea celor cu asteptari negative este mai mica in cazul industriei textile (66% - n.r.), comparativ cu cea din industria ospitalitatii (77% - n.r.). In randul celor care intentioneaza sa-si mareasca numarul de angajati in urmatorul an, ponderile celor care impartasesc astfel de asteptari negative sunt relativ similare, indiferent de domeniul de activitate", se mai arata in studiu.

Potrivit studiului, aducerea de personal din strainatate este o practica destul de recenta, primele cazuri aparand in 2000. De altfel, romanii plecati in strainatate reprezinta o resursa pe care angajatorii au inceput sa o exploateze catre sfarsitul anilor '90, iar tendinta s-a accentuat in ultimii ani (2006, 2007) cand cresterea salariilor in Romania, manifestarea problemelor in gasirea de personal si cresterea experientei de migratie fac posibila atragerea migrantilor catre slujbe din tara.

Mai mult decat atat, 17% dintre companii au fost nevoite sau au decis sa isi restranga activitatea ca urmare a problemelor de personal. Potrivit studiului Soros, angajatorii romani care si-au exprimat intentia de a aduce forta de munca straina au in vedere tari precum Bulgaria, Iugoslavia, Macedonia, Serbia, Ucraina, Moldova sau Turcia. La sfarsitul lunii septembrie 2007, in cele trei domenii de activitate analizate, activau 795.000 de persoane, reprezentand circa 17% din numarul total de angajati. Studiul realizat de Soros a cuprins 600 de firme, impartite in trei subesantioane a cate 200, din domeniile constructii, industrie textila si HoReCa. Studiul a fost realizat la sfarsitul lunii octombrie.
Autor: Alina Pahoncia, ZF

Ultimele articole

»
»
»