Mariana Basuc, Inspector general de stat in Inspectia Muncii: Munca la negru s-a transformat in "munca la gri"

Multi dintre angajati nu cunosc prevederile din Codul muncii, nu se informeaza si nu constientizeaza pe deplin ca au drepturi si ca este in avantajul lor sa le cunoasca si sa lupte pentru ele. "Cea mai mare problema a pietei fortei de munca este complicitatea intre victima si calau. Ne ducem pe santier, ii vedem pe muncitori ca sar gardurile pentru ca nu au contracte de munca, dar nu putem actiona, pentru ca exista intelegeri intre angajati si angajator, care se disculpa reciproc.

In consecinta, noi nu putem obtine declaratii probatorii in instanta", a declarat intr-un interviu pentru ZF Mariana Basuc, inspector general de stat in Inspectia Muncii.Constructiile raman cel mai afectat domeniu de munca la negru, urmat de panificatie, servicii si agricultura, incidenta muncii fara forme legale fiind mai frecventa in toate sectoarele care implica munca sezoniera. Ideea ca munca la negru ar putea disparea complet este un mit.

"Se tot vorbeste despre eradicarea muncii la negru si a accidentelor de munca. A pune problema in acest fel este o mare eroare, intrucat munca la negru nu poate fi eradicata complet. Munca la negru este o realitate, ea trebuie mentinuta in anumite limite, astfel incat sa nu afecteze o economie sanatoasa, insa nu va disparea niciodata", explica Mariana Basuc.

Spune ca nu se poate estima cat reprezinta munca la negru. "Nu stiu cati oameni lucreaza fara contracte de munca. Ceea ce este clar este numarul celor identificati anual fara forme legale". Inspectia Muncii a aplicat anul trecut amenzi in valoare de peste 15 mil. euro angajatorilor romani pentru nerespectarea prevederilor legislatiei privind relatiile de munca. Cele mai multe amenzi, in valoare de 24 mil. lei (7,2 mil. euro), au fost aplicate pentru sanctionarea muncii la negru.

In ultimii ani a inceput sa scada numarul sanctiunilor aplicate pentru munca la negru, intrucat, spune Basuc, atat angajatorii, cat si angajatii au constientizat utilitatea existentei unui contract de munca. Raportul dintre numarul de persoane depistate fara forme legale de angajare si numarul total de salariati ai angajatorilor controlati de inspectorii de munca a scazut de la 0,6%, in 2006, la 0,5% anul trecut.

Mai mult, munca la negru s-a transformat in "munca la gri". Mai exact, angajatorii prefera sa incheie contracte de munca pe salariul minim garantat, cealalta parte a remuneratiei, pana la salariul real, fiind platita la negru. "Asa cum in anii '90 nu voia sa vorbeasca nimeni despre munca la negru, acum nimeni nu vrea sa vorbeasca despre munca la gri. Sesizam aceste lucruri catre Garda Financiara pentru ca este vorba despre o eludare a legilor fiscale.

Cu toate acestea, munca la gri este mai putin nociva decat munca la negru, intrucat angajatul are un contract de munca, chiar daca el este incheiat pe salariul minim, si beneficiaza de o relatie mai stabila in raport cu angajatorul", spune Basuc. Mai bine de jumatate dintre companiile in care au fost efectuate controale de catre Inspectia Muncii anul trecut au fost sanctionate. "Nu cred ca exista vreo companie in Romania care sa fie complet in legalitate. Daca inspectorii nostri gasesc mici nereguli, sunt negociate termene cu angajatorul pentru rezolvarea acestora. Amenzile se aplica pentru incalcari grave ale legii", spune Basuc.

Inspectia Muncii este organismul de control care aplica reglemetarile stabilite de Ministerul Muncii. Din cei 3.700 de angajati, peste 1.700 sunt de inspectori de munca, 500 dintre acestia activand in Bucuresti. Amenda maxima pe care o poate aplica Inspectia Muncii este de 100.000 de lei (30.000 de euro) pentru o fapta. Anul trecut, au fost aplicate 11 amenzi maxime, toate pentru depistarea de angajati fara forme legale.

Angajatii sunt printre cei mai afectati de munca la negru, cu atat mai mult cu cat astfel de situatii sunt tolerate pentru intervale foarte mari de timp. "Am intalnit cazuri in care lipsa contractelor de munca a durat mai bine de cinci ani. Iar noi nu mai putem interveni post-factum", spune Basuc.Motivele cel mai des invocate de angajatorii care nu incheie contracte de munca pentru angajati sunt nivelul ridicat al impozitelor si al contributiilor si birocratia excesiva pentru inregistrarea actelor.

Efectele negative ale muncii la negru se resimt puternic si la nivelul bugetului de stat, care pierde bani sub forma contributiilor si impozitelor neincasate. Multi dintre angajati nu cunosc prevederile din Codul muncii, nu se informeaza si nu constientizeaza pe deplin ca au drepturi si ca este in avantajul lor sa le cunoasca si sa lupte pentru ele. "Angajatii ar trebui sa stie, spre exemplu, ca in termen de 20 de zile de la angajare trebuie sa primeasca contractul de munca.

Daca nu il primesc, ei trebuie sa reclame acest lucru. Insa angajatilor le este frica. Se tem ca daca vor reclama o ilegalitate sau o nonconcordanta la Inspectia Muncii vor ramane fara job", spune Mariana Basuc, inspector de stat in Inspectia muncii, care ocupa aceasta functie de la infiintarea institutiei, in anul 2000. Cu toate acestea, ea spune ca inspectorii de munca sunt obligati sa pastreze confidentialitatea, astfel incat identitatea angajatilor care fac sesizari sa nu fie descoperita.

Mai mult decat atat, o foarte mare parte dintre angajati nu stiu care sunt prevederile din legislatia muncii si felul in care acestea ii afecteaza.  "In special in domenii cum sunt constructiile sau agricultura, angajatii nu isi cunosc drepturile. Oamenii nu citesc Codul muncii, nu se informeaza si au si o oarecare reticenta fata de institutiile statului."

O parte din acest deficit de informare ar putea fi suplinit de catre departamentele de resurse umane din companii, insa nu toti angajatori au sansa de a gasi oameni de resurse umane foarte bine pregatiti. In consecinta, fenomenul muncii la negru este mai frecvent in cazul firmelor mici si mijlocii, care sunt mai vulnerabile din acest punct de vedere si in care nu exista reguli stricte impuse de departamentele de HR, de multe ori din lipsa de cunoastere a legii.

Dincolo de necunoasterea legislatiei si de reticenta fata de reprezentantii institutiilor, inspectorul de stat spune ca unul dintre cele mai nocive fenomene de pe piata fortei de munca este complicitatea dintre angajat si angajator.  "Ne este foarte greu sa dovedim ca cineva munceste pana la epuizare, spre exemplu, mai ales cand se lucreaza nu numai la birou, ci si de acasa. Fenomenul exista in firmele de audit, la fel cum exista si in banci. Este foarte important ca tinerii sa nu tolereze acest lucru, dar e dificil in conditiile in care foarte multi pun cariera pe primul plan."

Desi incidenta muncii la negru a intrat in ultimii ani pe o panta usor descendenta, efectele acesteia se resimt inca puternic atat asupra angajatilor - care sunt lipsiti de protectie sociala -, dar si la nivel macroeconomic, asupra bugetului de stat, care pierde bani sub forma contributiilor si impozitelor neincasate. In plus, munca la negru alimenteaza colateral criza fortei de munca. In absenta contractelor de munca, angajatorilor le lipsesc parghiile prin care pot actiona asupra factorilor de retentie. Angajatul nu poate fi responsabilizat, nu poate fi motivat si nici pastrat in companie. "In lipsa personalului calificat, angajatorii sunt tentanti sa angajeze orice gasesc pe piata. Iar angajatii care nu au contracte de munca sunt primii care vor fi tentati sa plece dintr-o companie. Lipsa unui contract de munca demotiveaza oamenii."

Constructiile, serviciile si agricultura sunt cele mai afectate de munca la negru. Acesta este motivul pentru care au fost dezvoltate forme de control tip-campanie, care vizeaza identificarea angajatorilor dintr-un anumit domeniu care angajeaza forta de munca fara forme legale. Inspectia muncii are doua directii de activitate: pe de o parte verifica respectarea prevederilor legate de relatiile de munca si, pe de alta parte, are o componenta care vizeaza reglementarile din domeniul securitatii si sanatatii in munca.

Situatia de pe piata fortei de munca din Romania nu este foarte diferita de cea din alte tari europene. Cu toate acestea, la nivel european, tendinta este de a lasa relatiile de munca in seama celor doi parteneri - angajatul si angajatorul -, in timp ce inspectiile de munca se preocupa mai mult de securitatea si sanatatea in munca, spre deosebire de piata locala, unde accentul cade in continuare pe componenta relatiilor de munca.

Cu toate acestea, Europa este mult mai preocupata de siguranta angajatului din toate punctele de vedere, decat Statele Unite ale Americii, unde nu exista codul muncii. In acelasi timp, tarile europene au si o puternica traditie in sindicalizare. "Acesta este motivul pentru care legislatia europeana, inclusiv in Romania, protejeaza foarte mult angajatul", spune Basuc.

Din acest punct de vedere este dificil pentru cei veniti din cultura americana, spre exemplu, sa inteleaga de ce contractul colectiv de munca din Romania produce efecte asupra angajatilor si a angajatorilor si nu se bazeaza pe "legea partilor", cum se intampla in SUA.In ceea ce ii priveste pe investitorii straini, Basuc spune ca de multe ori acestia sunt "surprinsi" in momentul in care primesc controale, iar mai apoi amenzi de la inspectorii muncii, intrucat exista inca impresia ca in Romania este mult mai usor de evitat legea decat in alte tari.

Pana la 8.000 de euro

- Inspectia Muncii a aplicat anul trecut amenzi in valoare de peste 15 mil. euro angajatorilor romani pentru nerespectarea prevederilor legislatiei prinvind relatiile de munca. Cele mai multe amenzi, in valoare de 24 de milioane de lei (7,2 mil. euro), au fost aplicate pentru sanctionarea muncii la negru.
- Au fost aplicate amenzi in valoare de aproape 15 mil. euro pentru nerespectarea prevederilor din domeniul securitatii si sanatatii in munca.
- Inspectoratele judetene de munca au incheiat si inregistrat anul trecut 8.600 de contracte individuale de munca pentru persoanele care nu aveau contracte de munca incheiate.
- Amenda maxima pe care o poate aplica Inspectia Muncii pentru o fapta este de 100.000 de lei (30.000 de euro). Anul trecut, au fost aplicate 11 amenzi maxime, toate pentru depistarea de angajati fara forme legale.
n 500 dintre cei 1.700 de inspectori de munca din tara lucreaza in Bucuresti
Autor: Alina Pahoncia, ZF

Ultimele articole

»
»
»