10% dintre angajati vor beneficia de pregatire profesionala continua

In prezent, numai 1,5% dintre angajatii romani beneficiaza de pregatire continua, adica pregatire efectuata dupa intrarea pe piata muncii, spre deosebire de Uniunea Europeana, unde media este de 15%. Dar este prevazut ca aceasta situatie sa se schimbe in patru ani. Proiectul legii formarii profesionale a intrat saptamana trecuta in dezbatere publica si tot saptamana trecuta reprezentantii Ministerului Muncii au hotarat sa amane adoptarea acesteia in forma actuala. Motivul? Prea multe neclaritati.

Principalul motiv pentru care a aparut aceasta lege este o directiva venita din partea Uniunii Europene, in urma careia se doreste reglementarea activitatilor de training."Pana in 2012 vor fi alocate intre 500 si 700 de milioane de euro anual din fondul de coeziune sociala pentru ca macar 10% dintre angajati sa aiba parte de pregatire profesionala continua", spune Mihai Pasculescu, prim-vicepresedinte al Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (Ugir 1903).

Formarea profesionala este privita in lege din doua perspective: cea a formarii initiale, adica inainte de intrarea pe piata muncii, si continua, respectiv formarea angajatului dupa intrarea sa pe piata. Din acest motiv, exista inca destule confuzii in ceea ce priveste denumirea legii. Printre altele, initiativa adoptarii proiectului de lege tine si de aparitia unui program PHARE al carui scop este recunoasterea tuturor diplomelor emise in tara.

Batalie intre furnizorii de training

Inca de la infiintarea proiectului de lege a formarii profesionale, principalele reprosuri au fost legate de lipsa de adaptare la nevoile adevarate ale pietei, cat si de taxele prea mari, care ingradesc accesul la formare.
Concret, prin implementarea legii se urmareste facilitarea invatarii prin oportunitati egale, prin promovarea accesului si a oportunitatilor egale pentru toti, promovarea calitatii formarii profesionale, cat si promovarea recunoasterii certificatelor emise de furnizorii de formare profesionala. La acestea se adauga promovarea recunoasterii in tara si in strainatate a certificatelor emise de furnizorii de formare profesionala continua acreditati si de centrele de evaluare acreditate.

Pe de alta parte, conform noii legi, acreditarea unei firme de training se face de catre o comisie mixta formata din Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor (CNFPA), sindicate, patronate si comitetele sectoriale. La randul lor, acestea din urma, care sunt organizatii non-profit, elaboreaza un proiect de training pentru anumite companii, urmand sa-l scoata la licitatie. Aici intervine "batalia" intre firmele de training, care odata ce obtin dreptul de a implementa proiectul, primesc si 75% din banii necesari realizarii acestuia, bani care provin din fonduri europene. 

Pasculescu crede insa ca potrivit proiectului de lege a formarii profesionale, criteriile de acreditare sunt lipsite de claritate si transparenta.Pe de alta parte, angajatorii vad cu ochi buni adoptarea legii. "Este bine-venita o astfel de lege. Ideea este buna, insa depinde cum va fi finalizata. Nu orice tip de training reprezinta formare profesionala, spre exemplu team building", este de parere Monica Bolocan, director de resurse umane al producatorului de cafea Strauss Romania (fostul Elite Strauss).

Cu toate acestea, in opinia sa, cei care fac legea nu au legatura cu practica. "Cel mai bine ar fi ca o astfel de lege sa defineasca cu exactitate profesiile si sa specifice care sunt programele profesionale specifice fiecarei meserii".Mai mult, singurul lucru care prin care ar putea sa fie afectati angajatorii este faptul ca trebuie sa documenteze mai bine trainingurile pe care le fac pentru ca acestea sa fie recunoscute si sa monitorizeze costurile pe care le presupun sesiunile de pregatire.

Taxe mari

Cristina Stroe, maging partner la firma de training Vertical4, este de parere ca orice lege noua adoptata are impact asupra celor care fac business, si acestia ar trebui luati in considerare. Ea semnaleaza si alte probleme care ar trebui rezolvate inainte de lansarea proiectului. "In legatura cu proiectul de lege privind formarea profesionala continua, cred ca este oportun, in masura in care va intra in aplicare dupa ce se vor definitiva standardele ocupationale si dupa ce se va actualiza Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR)", spune  Cristina Stroe.

In opinia reprezentantilor Uniunii Generale a Industriasilor din Romania (Ugir 1903), ministerul incearca sa supra-reglementeze un domeniu de activitate aplicand "orbeste" o recomandare a UE privind stabilirea unui cadru comun de calificari. Mai mult, reprezentantii Ugir 1903 sunt de parere ca aceasta viitoare lege va afecta serios domeniul formarii profesionale si non-profesionale daca va trece in forma actuala.

Principala obiectie a reprezentantilor Ugir 1903 este valoarea prea mare a taxelor pentru acreditarea furnizorilor de formare profesionala. De asemenea, acestia au dat exemplul Spaniei sau al Olandei, unde sindicatele si patronatele sunt cele care se ocupa de aspectul formarii profesionale. 

Referitor la taxe, potrivit reprezentantilor Ministerului Familiei, Muncii si Egalitatii de Sanse, taxa de acreditare a furnizorilor de formare profesionala de catre CNFPA este in scadere. Conform noului proiect de lege, costurile pentru acreditarea furnizorilor de formare vor fi de doua salarii medii brute, in conditiile in care, conform actualului cadru legal, aceasta taxa este de trei salarii medii pe economie. Actualul cadru legal este Ordonanta Guvernului nr. 2.129/2000 privind formarea profesionala a adultilor.

Pe langa acestea, pentru fiecare absolvent care participa la examene de certificare, furnizorul de formare plateste 2,5% din salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale pentru anul in curs, bani care merg la bugetul de stat.  Reprezentantii ministerului spun ca taxele de examinare sunt necesare pentru acoperirea cheltuielilor pe care le implica activitatea de certificare a participantilor la formarea profesionala. De asemenea, si in prezent furnizorul de formare acopera cheltuielile comisiilor de examinare.

Nivelul acestor taxe a fost stabilit prin consultarea Consiliului National de Formare Profesionala a Adultilor, a comitetelor sectoriale si discutat in cadrul consultarilor organizate de catre Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse. De asemenea, exista si alte voci care sustin ca aceasta lege nu este adaptata situatiei actuale si specificului local. 

"Acreditarile la CNFAP sunt date aproape automat, fara a se tine cont de calitatea programelor", a declarat Cristian Ducu, general manager al firmei de training Smart Solutions & Support, prezent la dezbatere. El a adaugat ca, pe langa acest lucru, nu toate tipurile de formare profesionala sunt acoperite. 

Firmele care ofera cursuri de formare profesionala pot functiona si fara acreditarea din partea CNFPA, insa aceasta ajuta in procesul de obtinere a fondurilor europene in cazul participarii la licitatiile de proiecte.
Cristina Stroe de la Vertical4 este de parere ca standardelor ocupationale cuprinse in lege, adica pregatirea sau studiile necesare ocupatiei respective, prezentate in lege, trebuie sa li se adauge si competentele specifice acelei meserii.

"Firmele de training se ocupa de dezvoltarea acestor competente. De aceea, este util ca la elaborarea standardelor, CNFPA sa tina cont si de parerea angajatorilor si consultantilor in domeniul resurselor umane din Romania. Dupa ce aceste standarde la nivel national vor fi gata, Legea privind formarea profesionala continua devine utila", specifica Stroe.
Autor: Delia Oniga , ZF